poveste nemuritoare
Povestită de Marian Negrescu
Pe marginea unui lac, pe ramura unei sălcii pletoase, o vrăbiuță își ciugulea penele.
Pe lac un cocostârc trecea maiestos ciugulind alene câte un peștisor sau mormoloc.
Văzând vrăbiuța numai ce-i zise cu îngâmfare:
– Vai tu, cât esti de mică și pricăjită pe atâta ești și de proastă
– De ce zici așa? îl întrebă cu sfială vrăbiuța.
– Stai pe creangă, ca proasta, și-ți ciugulești penele pe când aici în apă este o mulțime de hrană.
Iaca, peștișori, răcușori, mormoloci, ceva scoici și altele…
Dar de…cum să vii aici să ai parte din toate astea când tu nu ești în stare…
– Fiecare cu ce poate, răspunse modesta vrăbiuță.
Eu nu pot să intru în apă ața cum nici tu nu poți să stai pe crenguța asta.
– Nu vorbi în van! Cum poți spune tu o așa jignire? Ia să vezi! Și unde își luă zborul și se așeză pe crengutța de lângă vrabiuța, care, sub greutatea cocostârcului se frânse, iar acesta căzu și se lovi de pământ își frânse o aripă și un picior, și unde se porni pe țipete de durere.
O vulpe, care era pe aproape, auzi văicarelele cocostârcului și veni iute știind că-i rost de masă îmbelșugată.
Morala:
Nu-i destul să fii mare și fălos
Dacă nu ești înțelept și mintos.
(Vizionați Vrăjitorul din OZ și Lacul din Gramoste.)
Reviewuri pentru: Vrăbiuța și Cocostârcul