Vulpea și cocorul
poveste nemuritoare
Povestită de Marian Negrescu
“O vulpe și un cocor legară mare prieteşug.
Într-o zi se gîndi vulpea să-l ospăteze pe cocor şi se duse să-l poftească la masă.
-Să vii, cumetre, îi spuse ea, să vezi ce te-oi ospăta!
Cocorul nu se lăsă poftit de două ori şi, cu pasu-i semeţ,
porni la ospăţ. Vulpea îi pregătise din ajun nişte griş cu lapte şi-l întinse subţire-subtire -aşa, ca să fie! – pe-un fund de farfurie. Văzîndu-si musafirul, puse farfuria pe masă şi-l îmbie cu-o voce mieroasă:
-Ia şi te ospătează, cumetrele drag, singură l-am gătit, cu mîna mea!
Şi prinse cocorul a ciocăni în farfurie: cioc şi cioc, da-n guşă deloc! Că prea avea ciocul lung…”
(Vizionați Câinii pompieri și Oul de aur)
Reviewuri pentru: Vulpea și Cocorul