Povestită de Marian Negrescu
Un cocoş de munte şedea în copac. Vulpea veni sub copac şi îi spuse:
“Bun găsit, cocoşel frumuşel şi prieten al meu. De cum am auzit al tău glăscior am şi luat-o încoace la picior, ca să văd cum o mai duci.
– Mulţumesc pentru vorbă bună, răspunse cocoşul de munte.
Vulpea se prefăcu că nu aude, şi spuse:
– Zis-ai ceva, că n-aud nimic? Ai face bine, cocoşel frumuşel şi prieten al meu, să cobori colo-n iarbă să te mai preumbli şi să schimbăm o vorbă-două împreună, că aşa nu te prea aud din copacul acela…”
(Vizionați Acu și barosul și Oaia și ursul)
Reviewuri pentru: Cocoșul de munte și Vulpea