Lună: martie 2021

De ce citim povești de adormit copiii? Mai sunt oare ele actuale, mai rezoneză copiii cu poveștile de acum 100 de ani? Mai au acestea vreun efect benefic?

Nu e ușor să dăm răspunsul la aceste întrebări, dar  în loc de introducere vom relata povestea unei mame:

”De când s-au născut copiii mei, le-am citit povești de culcare aproape în fiecare seară. A fost un lucru firesc pentru mine, deoarece mama mea a făcut același lucru pentru mine și frații și surorile mele când eram copil. După cină, ne spălam pe dinți, mergeam la baie și ne băgam în pat cu basmele noastre preferate, așteptând să vină mama și să ne citească o poveste înainte de a ne culca.”

Acum se pare că nu este atât de ușor, deoarece există atât de multe „alte” lucruri de făcut. Există atât de multe tehnologii noi, încât copiii se uită de obicei la televizor sau se joacă cu iPad-uri sau jocuri pe computer și adorm.

Poveștile de adormit copiii, pentru o mulțime de familii sunt un lucru din trecut, dar părinții trebuie să-și amintească importanța lor.

De ce citim povești de adormit copiii

Poveștile de adormit copiii au rolul lor de când lumea, este un obicei sănătos pentru copii studiat sociologic pe milioane de copii timp de peste 100 de ani. Să vedem așadar care sunt beneficiile poveștilor de adormit copiii:

Ele ajută la stabilirea unei rutine

După o zi lungă de joacă, alergat și consumat energia, copiii trebuie să se linișteacă. Așezându-i la culcare și așteptând să adoarmă imediat poate fi destul de dificil, dar o rutină de culcare în care citiți o poveste împreună îi poate ajuta să se calmeze, să se relaxeze și să reducă nivelul de stres, ceea ce îi va ajuta să doarmă mai bine.

Creează o legătură cu copilul

Când petreceți timp cu copilul dvs. citind, vă ajută să creați o legătură specială între voi. Când sunteți împreună și îi citiți copilului și acesta vă răspunde, puteți interacționa și participa la conversații pe care altfel nu le puteți avea. Povestea dă apropierii fizice și mai multă valoarea emoțională

Copilul învăță cuvinte noi

Ce modalitate mai bună de a-ți ajuta copilul să învețe cuvinte noi decât să le citești povești de adormit în fiecare seară. Cărțile pot introduce cuvinte noi care nu se află în mediul lor direct, prin urmare este posibil să nu le audă în fiecare zi. Citirea poveștilor le poate îmbunătăți vocabularul și le poate îmbunătăți abilitățile lingvistice. Copiii își amintesc povești, așa că își vor aminti și cuvintele care le-au fost citite.

Se obișnuiesc cu lectura

Cititul este o abilitate importantă în viață și, cu cât copilul dumneavoastră intră mai repede într-o rutină de lectură în fiecare zi, cu atât mai bine. Citirea poveștilor la culcare în fiecare seară poate crea dragoste pentru cărți și dragoste pentru lectură, care le poate ajuta mai târziu în viață. După ce veți înceta să citiți povești de adormit copiii, copii voștri vor citi singuri, alte povești, nuvele și romane.

Îmbogățește imaginația unui copil

Citirea poveștilor  de adormit copiilor dvs. vă ajută să le dezvoltați imaginația. Ascultând povestea și uitându-se la imagini, creierele lor mici primesc atât de multe idei și sunt capabili să prezică ce urmează să se întâmple în continuare sau să vină cu propriile lor finaluri.
Imaginația ajută la crearea și visarea. Albert Einstein a spus odată că:

„Imaginația este mai importantă decât cunoașterea.

Cunoașterea este limitată. Imaginația înconjoară lumea ”.

Citește mai multe despre Impactul poveștilor asupra dezvoltării imaginației copiilor

Poveștile de adormit copiii clădesc inteligența emoțională

Există mai multe motive pentru care poveștile sunt esențiale pentru copilărie. Trebuie spus că, este fost vorba mai mult de inteligență emoțională decât inteligență mental-analitică, dar argumentele sunt solide de ce ar trebui să citim copiilor povești și basme, mai ales înainte de culcare. De la empatie la toleranță și rezolvarea problemelor poveștile învață copii lecții esențiale de viață.

Citește mai multe despre povești și inteligența emoțională

Dragostea pentru lectură este unul dintre cele mai bune cadouri pe care le poți oferi copiilor tăi. Există atât de multe beneficii în citirea poveștilor de adormit copiii care pot continua ani de zile.

Noi cei de la E-theatrum vrem să citim povești de adormit copii și nu numai până când în cele din urmă își vor putea citi singuri și, sperăm, dragostea pentru poveștile pe care le descoperă acum  să continue până în adolescență, unde se pot bucura de citit singuri înainte de culcare.

Poveștile de adormit copiii au farmecul lor aparte ce dă acelor momente de dinainte de culcare un farmec aparate și în plus crează și părinților și copiilor amintiri memorabile, pe care nu le vor uita toată viața.

Povești de adormit copii – recomadările noastre

Scufița Roșie – celebra poveste a fetiței cu scufiță roșie

Scufița roșie

Rățusca cea urâtă

Rățușca cea urâtă

Darul Piticilor – povestită de Rodica Popescu Bitănescu

Darul piticilor

Hainele cele noi ale împăratului – povestită de Victor Rebengiuc

Hainele cele noi ale împăratului

Muzicanții din Bremen

Muzicanții din Bremen (Poveste)

Luceafărul de zi și Luceafărul de noapte

Luceafărul de zi și luceafărul de noapte

Nu ai timp  să citești povești, nu e nicio problemă.

Fă-ți un abonament pe e-theatrum și poți vedea peste 200 de povești de la Ion Creangă la Frații Grimm dar și teatru de păpuși și  spectacole de teatru pentru părinți.

sursa foto: www.freepik.com

Am citit recent în social media un citat al lui Albert Enstein:

” Dacă vrei ca, copiii tăi să fie inteligenți citește-le povești,

dacă vrei să fie și mai inteligenți citește-le și mai multe povești” – Albert Enstein

M-am întrebat de unde acestă înclinație a marelui savant pentru povești și cum a ajuns la acestă concluzie. Inițial m-am dus cu gândul la inteligența analitică, pe care marele savant o avea dar nu am găsit niciun argument viabil pentru afirmația de mai sus.

Am făcut o mică cercetare și am găsit  8 motive pentru care poveștile sunt esențiale pentru copilărie. Trebuie spus că, este fost vorba mai mult de inteligență emoțională decât inteligență mental-analitică, dar argumentele sunt solide de ce ar trebui să citim copiilor povești și basme.

Să vedem așadar care sunt cele 8 motive pentru care copii ar trebui să asculte povești citite de părinți, educatori sau actori profesioniști:

1.Poveștile le arată copiilor cum să rezolve problemele

Învățăm de la personajele din povești, chiar și ca adulți. Ele ne ajută pentru că ne conectăm la propriile noastre vieți, vise, anxietăți și luăm în considerare ceea ce am face în locul lor. Poveștile îi ajută pe copii să învețe cum să navigheze în viață, ce cale e corect de urmat într-o anumită situație.

În Hansel și Gretel, cei doi copii  își dau seama cum să ajungă acasă după ce au fost abandonați și cum să scape de vrăjitoare după ce au fost capturați.

2.Poveștile clădesc rezistență emoțională

Basmele arată probleme din viața reală într-un scenariu fantastic în care cel mai adesea eroul, personajul bun, triumfă. Excepție fac câteva basme în forma originală a Fraților Grimm. Copiii trebuie să descopere, într-un mediu sigur, că lucrurile rele se întâmplă tuturor. Pentru că ghici ce? Nimeni în această viață nu este ferit de provocări – așa că trebuie să construim capacitatea copiilor noștri de a le face față, fizic dar mai ales emoțional. Clădim ”mușchii emoționali”, astfel încât copiii noștri să se poată rezista în perioadele dificile sau ne adăpostim copiii, protejându-i, lăsându-i atât de slabi încât să nu poată rezolva nimic care necesită putere menatală și emoțională?

Cenușăreasa este un bun exemplu in acest sens. Ea își menținține o atitudine optimistă în ciuda a toate lucrurile rele pe care le-au făcut surorile vitrege.

3.Basmele ne oferă o limbaj comun

Suntem familiarizați cu fraze precum „a fost odată ca niciodată” sau „oglindă-oglinjoară” sau ”la soare te puteai uita” datorită poveștilor. Acestea devin expresii pe care le folosim și în dialogurile cotidiene pentru că țtim că și interlocutorii noștri adulți știu expresiile și înțelesul lor.

4.Poveștile depășesc granițele culturale

Multe culturi împărtășesc basme comune precum Cenușăreasa, cu propria lor aromă culturală. Citim versiunile și știm că toți împărtășim ceva important, nevoia de a da sens vieții cu povestea și speranța binelui de a triumfa asupra răului.

Există diferite versiuni ale Scufiței Roșii. Există o versiune Cajun, una care are loc în Africa și alta din China. Aflăm astfel puțin despre fiecare țară și cultură în timp ce citim o poveste familiară.

5.Basmele ne învață stilul narativ

Toate poveștile au aceeași structură: introducere, desfășurarea acțiunii și încheierea sau deznodământul. Aceste conțin de asemenea  aceleași elemente: decor, personaje și intrigă. Poveștile sunt prima lecție de literatură pentru copii.

Odată ce un copil înțelege structura poveștii, aceasta îi susține capacitatea de a face predicții și de a înțelege alte povești pe care le citește.

6.Poveștile dezvoltă imaginația unui copil

Nu cred că există copil care să nu fi pus în scenă în propria minte secvențe ale unei povești sau basm îndrăgit. Să își închipuie cum Fat Frumos se lupta cu Zmeul sau Jack urca pe vrejul uriaș de fasole. Poveștile ascultate de copii fără niciun indiciu vizual îi fac pe aceștia să viseze să își imagineze scene de basm în care uneori chiar ei iau parte.

„Când mă examinez pe mine și metodele mele de gândire, ajung la concluzia că darul fanteziei a însemnat mai mult pentru mine decât orice talent pentru gândirea abstractă, pozitivă.”
– Albert Einstein

7.Poveștile oferă părinților oportunități de a preda abilități de gândire critică

De ce vânătorul i-a permis Albei-ca-Zăpada să scape? Ce ai face dacă l-ai vedea pe împărat fără haine? Cum ți-ai petrece timpul singur închis într-un turn ca Raspunzel?

Acestea sunt întrebări pe care părinții pot și trebuie să le pună copiilor atunci când aceștia ascultă povești, să îi provoace să găsească soluții proiectându-se în scenariul și în pielea personajului.

Copii trebuie să își pună întrebări, este un exercițiu bun și folositor atât în privința poveștilor dar mai ales în viața reală.

8.Poveștile ne predau lecții

Ascultătorii – cei mici – învață modalități de a trata și nu de a trata pe cei care arată diferit de tine de Rățușca cea urâtă, pericolele de a vorbi cu străini în Scufița Roșie și importanța ascultării părinților tăi din Capra cu trei iezi sau Lupul și cei 7 iezi

Toate poveștile ne învață o lecție de viață, ce se poate întâmpla într-un anumit scenariu sau care este alegerea corectă într-o anumită situație. Pentru copii e mult mai ușor să învețe aceste lecții din povești.

și mai mult

9. Poveștile aprind pasiunea pentru citit

Știu că am promis 8 motive dar acesta din urmă ni s-a părut foarte important. Ascultarea poveștilor va sădi copiilor pasiunea pentru lectură și imediat ce vor descoperi tainele literelor vor începe să citească. Poveștile deschid copiilor o lumea complet noua în care au libertatea și bucuria să afle singuri din diverse texte pe care le citesc informații noi și interesante.

Așadar cred că v-am dat destule motive să citiți copiilor povești și dacă nu aveți timp abonați-vă pe platforma e-theatrum.com

bibliografie: imaginationsoup.net

Impactul poveștilor

Poveștile sunt cruciale pentru dezvoltarea imaginației copilului. Ele arată adevăruri comune lumești despre oameni și lumea din jurul lor într-o manieră simplă. Poveștile și basmele introduc sensul existenței copilului, îi arată scopuri prestabilite de oameni, învață comportamente adecvate și, mai mult, familiarizează copiii cu normele morale răsplătite de societate.

Scopul principal al acestui articol este de a oferi cititorului – parintele – informații vitale în ceea ce privește semnificația poveștilor și de a arăta impactul acestora prin prisma psihologiei.

Descrierea lumii reale combinată cu fenomene fantastice din basme îl obligă pe copil la multe reflecții și analize a unor puncte de vedere diferite. Fantezia inspirată de povești le oferă copiilor capacitatea de a prezenta efectele propriei creații prin inventarea de noi povești sau transformarea operelor literare deja cunoscute.

În general, cunoașterea copiilor despre realitate este obiectivă. Cu toate acestea, datorită imaginației, ei sunt capabili să o asimileze și să o stăpânească, adică să o înțeleagă în felul propriu. Când ascultă povești, copiii sunt adesea profund afectați de conținutul lor și, în același timp, imaginația lor se dezvoltă și capătă forme noi.

Astfel, poveștile afectează dezvoltarea emoțională, fizică și mentală a copilului. În special, se reflectă în modelarea proceselor creative inspirate de descrierile aventurilor pe care le au personajele principale ale basmelor. Prin ascultare, copiii își modifică înțelegerea operei literare care le este citită și practică abilitatea de a conecta evenimente separate. În același timp, își dezvoltă abilitățile de concentrare și atenția, ceea ce este deosebit de important pentru educație și învățare.

Imaginația este un element indispensabil al vieții fiecărui copil, deoarece îi permite să treacă granițele lumii reale; prin urmare, să se regăsește într-un moment fantastic, imaginar, la fel ca personajul preferat al copilului. În plus, ficțiunea îi învață pe copil diferența dintre bine și rău, adevăr și minciună și, datorită acestuia, copiii caută o caracteristică morală, adică dreptatea. Prin urmare, literatura pentru copii este un factor care cuprinde tot felul de experiențe ale copilului și sentimente conexe.

Poveștile sunt importante în viața tuturor și cu atât mai mult pentru viața copiilor. Aceștia dobândesc un sentiment de cine sunt prin narațiuni, povestirea lor și a celorlalți despre ceea ce li s-a întâmplat. Prin extensie, își formează identitățile prin integrarea întâmplărilor lor unice, personale de familie, cu legendele culturii.

Deoarece basmele și miturile urmăresc eroina sau eroul în timp ce trec prin perioade de întuneric spre transformare, se poate spune că aceste povești clasice codifică modele care permit restabilirea funcționării vibrante.

Poveștile pentru copii – introducerea în literatură

Literatura tradițională pentru copii – legende, mituri  și povești – oferă copiilor o mai bună înțelegere a lumii. Fiecare poveste se bazează pe o cultură, iar lumea culturii este nelimitată. Narațiunea sau citirea legendelor, miturilor și basmelor este un mod de a hrăni sufletul și umanismul copilului. Înțelegerea lumii crește pe măsură ce copiii înțeleg tradițiile culturale timpurii, învață despre cultură și citesc o varietate de mituri, învață să aprecieze cultura și arta altor oameni.

Acest lucru se datorează faptului că miturile implică fără îndoială pe scurt unele probleme pe care copilul le poate înțelege. În plus, miturile implică un comportament moral al eroilor. Astfel, copiii pot afla că este inevitabil ca cineva să lupte împotriva dificultăților vieții și că acestea pot fi depășite.

Literatura tradițională pentru copii include și personaje bune și rele. Personajele simple și bune îi permit copilului să se identifice cu binele și să respingă răul. Copilul simpatizează cu personajele care merită, „participă” la luptele sale, învățând că, deși poate întâmpina dificultăți sau poate fi respins de cineva, el / ea va fi ajutat și ghidat atunci când este nevoie.

Literatura tradițională pentru copii, în special poveștile, care se dezvoltă rapid și includ un complot dramatic și o identificare ușoară cu caracterul bun, aparține tipului de literatură care „vorbește” mai mult ascultătorilor sau cititorilor și oferă plăcere. Ei cred că mediul eroilor / eroinelor acestei literaturi este similar cu propriul mediu.

Basmul popular  este cel mai indicat tip de discurs la copii. Este un discurs reconfortant destinat narațiunii sau povestirii conceput pentru a distrage pe cineva de la orice preocupări. Treptat, cuvântul a ajuns să însemne ceea ce vrem să spunem astăzi, întrucât au fost incluse toate narațiunile imaginare menite să distreze ascultătorii și să le ducă pe ținuturile întunecate.

Poveștile – rolul educativ

Basmul sau poveste este o narațiune complet imaginară, al cărei obiectiv cheie este să satisfacă și să distreze. Lumea sa este complet fictivă, îi lipsește plauzibilul și nu se aplică nici legile naturale, nici determinismul uman. Când eroul este în pericol, el / ea este salvat de intervenția puterilor supranaturale: scenografia simbolică găsită în basme nu este descrisă în detaliu, deoarece nu este nevoie de o descriere detaliată, dacă, de exemplu, cineva știe imediat că ceva se va întâmpla în pădurea magică. Spațiul și timpul trecut sunt conturate în curând, spațiul indicând o scenă naturală și timpul, un trecut îndepărtat și evaziv. După descrierea peisajului, eroii sunt identificați imediat și conflictele se dezvoltă foarte repede.

Conflictele și acțiunile abundă în povești. Natura tradiției orale le oferă o caracteristică imperativă – îndeamnă ascultătorul, copilul, să asculte, în timp ce eroii sunt transferați rapid în acțiune și acest lucru este prezent din primele rânduri ale unei povești sau basm. Conflictele dintre personajele care reprezintă binele și cele care reprezintă răul sunt total clasice în basme. Acțiunea observată în basme a atras atenția multor cărturari. Toate basmele au un final, un început și un complot similar indiferent că sunt Basme de Fratii Grimm sau Povești de Ion Creangă

Poveștile constau în adevăruri universale și reflectă valorile perioadelor de timp și ale societăților din care sunt derivate. Multe dintre acestea au încă o valoare semnificativă, chiar și în zilele noastre. Personajele, acțiunile și recompensa lor duc la dezvoltarea problemelor morale. Binele învinge răul, dreptatea triumfă, ne-arogantul are noroc în dragoste, inteligența învinge forța fizică, în timp ce bunătatea, sârguința și munca grea duc la recompensă.

Fără necesitatea neapărată a redării unei lecții morale sau a unei interpretări, copilul descoperă în mod intuitiv semnificațiile ascunse ale poveștii, care sunt importante pentru el  la un moment dat, în funcție de stadiul psiho- dezvoltarii emoționale.

Într-un mod aproape magic, îndrăznim să spunem, basmele identifică procesele de maturare în dezvoltarea individuală a fiecărui copil și oferă un teren fertil care permite conectarea cu mediul facilitator al copilului. Deoarece poveștile se ocupă de probleme cheie și experiențe emoționale din copilărie, ele stimulează cu ușurință mecanismele de proiecție și identificare.

Inteligența emoțională și imaginația

Poveștile basmelor exprimate prin limbaj prin transfer și reprezentări simbolice, facilitează dezvoltarea gândirii simbolice, abilitățile reprezentative și procesarea mentală a evenimentelor vieții la un nivel de fantezie care formează baza dezvoltării gândirii creative și a inteligenței emoționale.

Narațiunea basmelor contribuie foarte mult la dezvoltarea imaginației creative a copiilor, care este fundamentală pentru sănătatea lor psiho-emoțională. A avea imaginație înseamnă să te bucuri de bogăția interioară, de un flux neîncetat și spontan de imagini și de a vedea lumea în întregime.

În lumea fantastică a poveștilor, unde totul se desfășoară într-un spațiu intermediar între fantezie și realitate, gândul magic al copilului găsește o ieșire adecvată. Structura basmelor le permite copiilor să se mute într-o lume de vis fără restricții.

În același timp, prin mecanismele de identificare și proiecție, copilul are capacitatea de a identifica, de a-și exprima sentimentele negative, de a acorda importanță experiențelor traumatice personale și, în cele din urmă, de a căuta și găsi un sens în viaţă.

În loc de concluzii

Rezumând, am spune că povestea este cea mai importantă formă prin care copilul învață să-și citească mintea cu limbajul imaginilor-simboluri, care este singurul limbaj care permite înțelegerea înainte de atingerea maturității mentale.

Poveștile au un rol complex în formarea copiilor ca viitori adulți, atât emoțională cât și la nivel de interacțiune socială cu mediul. Ele stabilesc valori morale după care viitorul adult se va ghida și trag o linie clară între bine și rău, adevăr și mincinuă și felul în care acești termeni sunt definiți de fiecare mai târziu.

Cu toate acestea, este necesar să ne amintim că doar poveștile nu pot răspunde pe deplin nevoilor multidimensionale ale copiilor, indiferent dacă acestea sunt sociale, educaționale, emoționale, cognitive sau biologice.

Pentru o dezvoltare armonioasă a copilului tău oferă-i povești online    sau chiar spectacole de teatru online pentru copii

Bibliografie:

1. M. McDowell (2013). “Fiction for children and adult: Some essential differences,” Children’ s Literature in Education.

2. R. Lukens (2015). A Critical Handbook of Children’s Literature, HarperCollins College Publishers, New York.

3. Journal of Advances and Scholarly Researches in Allied Education [JASRAE] (Vol:15/ Issue: 12)
DOI: 10.29070/JASRAE

4. The Effect of Fairy Tales On The Development Of Preschool Children’s Imagination

sursa foto:School photo created by freepik – www.freepik.com

Poveștile pentru copii cu animale, au întotdeauna un farmec aparte. Acestea personifică fie animale domestice fie animale sălbatice pentru a întruchipa personaje de trec prin diverse întâmplări ce de obicei se termină cu o învățătură , o concluzie  din care copii trag învățăminte.

Poveștile pentru copii cu animale fac mai accesibilă istorisirea iar copii sunt mult mai captivați de aventurile unui motan, cocos sau ied pentru că pe de o parte copii se identifică cu acel animal și pe de altă parte poveste e mult mai incitantă atunci animalul din istorisire face lucruri ne mai văzute.

Măgar, cal, cocoș, motan, iepure sau leu – toate prind în poveștile pentru copii viață și dobândesc abilități fantastice ce incită imaginația copiilor dar își folosesc și abilitățile personale, unice pentru a trece cu bine prin diverse încercări pe care trebuie să le treacă cu bine.

Vă propunem așadar 10 povești pentru copii cu animale pe care aceștia le pot viziona sau asculta seara înainte de culcare.

1.Prieteșugul dintre șoarece și pisică

O poveste cu tâlc de Frații Grimm despre încercarea soarecelui și a pisicii de a trăi împreună ca prieteni. O poveste ideală pentru adormit copii în lectura marelui actor Victor Rebengiuc. O poveste cu animale de ținut minte.

2. Ursul păcălit de vulpe

Celebra poveste Ursul Păcălit de vulpe de Ion Creangă în lectura lui Marian Negrescu. O poveste de seară pentru copii despre cum a rămas ursul fără coadă, păcălit fiind de vulpea cea șireată.

3.Capra cu trei iezi

O altă poveste foarte îndrăgită de copii a lui Ion Creangă. Povestea este pusă în scenă într-un spectacol de teatru de păpuși de Teatrul Așchiuță din Iași.

Într-o căsuța în pădure trăiau fericiți mama capră și cei trei iezișori ! Capra pleacă în pădure să aducă mâncare lăsând iezii singuri! Îi povățuiește să nu deschisă nimănui iar pentru a o recunoaște doar pe ea le va cânta un cântec !

4.Cei trei purceluși

O poveste pusă într-un spectacol de teatru de păpuși pe care copii îl vor urmări cu sufletul la gură. Povestea celor trei purceluși ce vor trebui să îl înfrunte pe lup. O poveste nemuritoare de Frații Grimm. Un muzical cu păpuşi, plin de culoare şi de voioşie, în care chiar lupul, cât ar părea de fioros, se pricepe la cântat şi crede ca e artist adevărat!

5.De ce nu a scăpat lupul de purici

O poveste pentru copii, scurtă , de seară în lectura lui Marian Negrescu. Află de ce nu a reușit lupul să scape de purici

6.Punguța cu doi bani

Punguța cu doi bani este o poveste scrisă de Ion Creangă, a cărei ediție originală a fost publicată pentru prima oară în „Convorbiri literare” nr. 10 din 1 ianuarie 1876.

„Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi îşi perdu răbdarea şi zise: …”

Vezi și spectacolul de teatru de păpuși

7.Muzicanții din Bremen

Muzicanții din Bremen este un basm de Fratii Grimm despre niste animale de casa ce pornesc într-o calatorie plina de peripetii  spre Bremen.

A fost odată un om şi omul ăsta avea un măgar, care de ani şi ani tot cărase la moară saci cu grăunţe. Dar de la un timp bietului dobitoc i se împuţinaseră puterile şi nu mai era bun de nici o treabă. De aceea, stăpânul lui se gândi într-una din zile că n-ar mai avea nici un rost să strice pe el bunătate de nutreţ.

Măgarul pricepu însă că nu-l aşteaptă vremuri prea bune şi, fără să mai adaste, îşi luă tălpăşiţa spre oraşul Bremen.

Ascultă povestea sau vezi spectacolul de teatru de păpuși

8. Motanul încălțat

O poveste nemuritoare, foarte îndrăgită de copii, scrisă de Charles Perrault. Un spectacol de teatru  pentru copii după celebra poveste a motanului năzdrăvan.

S-a întâmplat odată ca trei feciori de morar să primească moştenire după moartea tatălui lor o moară, un măgar şi un motan. Moara i-a rămas celui mai vârstnic dintre feciori, măgarul mijlociului, iar motanul mezinului.

„Ce folos de la un motan?” gândi, amărât, mezinul. Fraţii mei vor putea să-şi câştige pâinea cu uşurinţă, dar eu voi muri de foame…

9.Judecata vulpii

Judecata vulpii este o poveste cu tâlc de Petre Ispirescu din volumul Povești morale. Aceasta e o poveste plină de învățăminte pentru cei mici, ideală pentru seară în lectura lui Marian Negrescu

10. Rățușca cea urâtă

O poveste minunată de Hans Christian Andersen despre acceptarea celorlați așa cum sunt , despre toleranță, iubirea de mamă și faptul că aparențele înșeală.

Vrei să vezi mai multe povești pentru copii cu animale? Vezi AICI

Poveștile pentru copii cu animale sunt foarte îndrăgite de copii și în același timp educative. Animalele prind viață în aceste povești învățându-i pe cei mici mici lecții de viață, modele de comportament în societate sau exemplul faptelor bune sau rele.

Sursa foto:Tree vector created by brgfx – www.freepik.com

Încă de la apariția radioului în anii ’30, poveștile audio au fascinat copiii. Mulți dintre noi, părinți trecuți acum de 40 de ani au ascultat la radio emisiunile pentru copii ale Radioului National, ca pe unul din cele mai frumoase momente de seara, mai ales că, în acea perioadă, anii comunismului, programul la TV nu era foarte ofertant cu emisiuni pentru copii.

Desenele animate au cu siguranță farmecul lor și sunt mult mai îndrăgite de copii. Fascinația culorilor, a desenelor bine realizate și a multitudinii de efecte artistice sunt cu siguranță atuuri ale poveștilor puse în scenarii de desene animate.

Totuși, sunt poveștile puse în desene animate mai utile educației copiilor decât poveștile audio?

Există printre pedagogi și specialiști în psihologia copiilor diverse păreri și, fără a avea prenteția unei analize știintifice vom încerca să analizăm avantajele și dezavantajele poveștilor audio și a poveștilor puse în desene animate.

Imaginația

Atuu de necontestat al poveștilor audio îl reprezintă imaginația pe care acestea o declansează copiilor. Copiii care ascultă un povestitor își vor forma propria poveste în minte, pe baza mai multor factori determinați de atmosfera creată de povestea audio.

Povestitorul joacă aici un rol esențial aici. Talentul acestuia, inflexiunile vocii, eventualele efecte sonore vor crea o atmosferă fertilă dezvoltării imaginației copiilor.

Copiii își vor imagina cum arată personajele pe baza detaliilor pe care le primesc de la povestitor, felul în care sunt îmbrăcate acestea, trăsături fizice și atitudini sau gesturi. Astfel, personajele unei povești audio sunt diferite pentru fiecare copil. pentru că sunt trecute prin propriul filtru al imaginației.

Prin comparați,e desenele animate oferă deja un personaj cu mai toate trăsăturile definite. Aici copiii primesc totul de-a gata și tot ceea ce trebuie să facă este doar să urmărească pesonajul în derularea acțiunii.

Exercițiul de imaginație la care sunt supuși copiii când ascultă sau vad un povestitor spunând o poveste, fie ea audio sau video, este mult mai complex decât am crede. În acest exercițiu, copiii au tendința de a aduce propriile experiențe care să completeze povestea. Vor adauga elemente din viața reală, amestecându-le cu elemente fantastice închipuite sau sugerate de alte filme, povești sau întâmplări și își vor crea propria lor lume de poveste, propriul decor imaginar, în care povestea va evolua în mintea lor.

Stimularea imaginației copiilor, mai ales la vârste fragede îi face pe aceștia să devină originali, să aibă curajul să viseze și să nu le fie teamă să își exprime ideile.

Poveștile audio – exercițiu de atenție

Atât poveștile audio cât și desenele animate necesită un anumit grad de atenție din partea copiilor. Dacă desenele animate îi țin pe cei mici lipiți de  ecran, fie că este televizor, calculator sau telefon, poveștile audio apelează doar la un singur simț.

Marele avantaj al poveștilor audio este, ca și la radio, faptul că în timp ce ascultă o poveste, un copil se poate juca. Specialiștii în comportamentul copiilor au observat că, în timp ce aceștia ascultă o poveste au tendința să o pună în scenă cu jucăriile pe care le au la îndemână și apoi să rejoace scene din poveste chiar dacă nu mai ascultă povestea.

Exercițiul de atenție al poveștilor audio sau video va fi pentru copii foarte benefic mai târziu, atât pentru învățarea și asimilarea în timpul școlii, dar și ca interlocutori în viața profesională.

Desenele animate, pe de altă parte necesită întreaga atenție a copilului, inclusiv cea vizuală, mai ales pentru că presupun imagini în miscare. Acest lucru obosește atât ochii, cât și mintea copilului.

Sensibilitatea temporală și rezoluția vederii umane variază în funcție de tipul și caracteristicile stimulului vizual și diferă între indivizi. Sistemul vizual uman poate procesa 10 până la 12 imagini pe secundă și le poate percepe individual, în timp ce rate mai mari sunt percepute ca mișcare.

Lumina modulată (cum ar fi un ecran de computer) este percepută ca stabilă de majoritatea participanților la studiu atunci când rata este mai mare de 50 Hz.

Filmele conțin în mod normal 24 de cadre pe secundă dar în cazul desenelor animate acestea se reduc la 12 sau chiar 10 sau 8 din considerente de buget, atunci cand sunt desenate de mână.

 Copierea comportamentului

Una din caracteristicile comportamentale ale vizionării desenelor animate de către copii este copierea comportamentului personajelor favorite.

Rezultatele indică faptul că acei copii care urmăresc desene animate arată un nivel ridicat de dobândire a limbajului și dezvoltare cognitivă, dar prezintă, de asemenea, un comportament agresiv și violent cu frații și prietenii lor, uneori.  Conținutul desenului animat îi afectează și în dobândirea altor valori morale și sociale.( sursa studiului)

Așadar atenție mare, părinți, la ce anume se uită copiii online, mai ales că, acum foarte mult conținut animat inadecvat copiilor este disponibil public pe internet. Controlul permanent al conținutului pe care copilul îl vizionează este cea mai bună soluție de limitare a expunerii acestuia la conținut inadecvat care poate părea inofensiv la prima vedere.

O poveste audio sau video citită sau spusă de un povestitor – actor profesionist, nu expune copilul în niciun fel riscului de a deprinde comportamente violente, agresive cu cei din jur.

Poveștile video de pe platforma e-theatrum sunt selectate cu atenție pentru a oferi copiilor experiențe plăcute și un confort psihic care să nu îi afecteze ci din contră să îi relaxeze.

Poveștile audio dezvoltă empatia

Uneori este mult mai ușor să ne uităm la propriile noastre acțiuni prin prisma personajelor fictive dintr-o carte. Dacă protagonistul se confruntă cu dificultăți cu ceva din viața lor, putem adesea să ne raportăm și să ne gândim la propriile provocări și cum să le facem față. Ei bine, este la fel cu copiii mici – doar și mai important. Dr. Alan Mendelsohn, profesor asociat de pediatrie la Școala de Medicină a Universității din New York, spune:

„… copiii au ocazia să se gândească la personaje, să se gândească la sentimentele acelor personaje. Ei învață să folosească cuvinte pentru a descrie sentimente altfel dificile și acest lucru le permite să-și controleze mai bine comportamentul atunci când au sentimente provocatoare, cum ar fi furia sau tristețea. ”

În cazul desenelor animate, sentimentele sunt oarecum deja induse, personajul având propriul comportament pe care îl transmite prin acțiunile sale – vizibile.

Poveștile dezvoltă vocabularul

Sincer, cine nu și-ar dori ca micuțul lor să lase întâmplător un cuvânt ca „lăsa moștenire” în conversație pe o masă plină de socrii uimiți? OK, nu putem garanta această situație, dar un studiu efectuat la Rhode Island Hospital a constatat că bebelușii cărora li se citea în mod regulat aveau un vocabular „receptiv” mai mare decât bebelușii carora nu li se citea, ceea ce înseamnă că înțelegeau mai multe cuvinte. Și, odată ce scot aceste cuvinte, știm cu toții că cei mici nu se opresc să repete noile lor cuvinte preferate de mai multe ori.

Poveștile sunt scrise de oameni de litere, ce folosesc un vocabular bogat, dar adecvat în același timp vârstei audienței. Și totuși în cazul în care copilul nu întelege anumite cuvinte, fie că sunt regionalisme sau arhaisme, acesta va cauta să afle. Își va întreba părinții, bunicii sau profesorii sau va căuta pe internet.

Vocabularul din desenele animate este deseori destul de sărac, chiar dacă acestea sunt adaptări ale unor povești celebre cu un vocabular bogat. În cazul desenelor animate accentul se pune pe acțiune – imagini în mișcare, dar în cazul poveștilor audio vocabularul este cel care dă sarea și piperul narațiunii.

Poveștile audio stimulează dialogul

Pentru a forma copilului obiceiul de a asculta poveștile, începe prin a le asculta împreuna.

Ar putea părea frustrant la început dacă copilul tău se distrage ușor și continuă să întrerupă povestea cu întrebări. Dar realizează că aceasta este de fapt o oportunitate excelentă pentru a-i ajuta să lege povestea cu lumea exterioară, astfel încât să poată înțelege mai bine ce se întâmplă. Păstrați-i implicați și atenți, raportându-l la evenimentele recente: „Da, îi plac puii! Îți amintești cățelul acela pe care l-am văzut ieri în parc?”

În loc de concluzii

Nu ne-am propus în acest articol să infierăm desenele animate, acestea au rolul lor în educația modernă a unui copil, așa cum și poveștile audio îl au. Ascultatul poveștilor audio sau video aduce cu siguranță numeroase beneficii educației copilului. Aceasta este o experiență unică, ce îi va îmbogăți vocabularul, îi va dezvolta puterea de empatie și îi va stimula imaginația.

Dacă povestitorul este un actor talentat acesta îi va deschide copilului apetitul pentru teatru și artă dramatică și îi va stimula nevoie de lectură.

Te invităm, așadar, să asculți împreuna cu copilul tău povești online sau să vizionezi spectacole de teatru pentru copii.