Vulpea și cioara
poveste nemuritoare
Povestită de Marian Negrescu
În timp ce mergea prin pădure pentru a găsi ceva de mâncare, vulpea a văzut o cioară cu o bucată de cășcaval în cioc care s-a așezat pe ramura unui copac.
„Acela este pentru mine, pentru că sunt o vulpe”, și-a spus aceasta și a pornit direct spre copacul pe care stătea cioara, punandu-și în gând să facă orice pentru a păcăli biata pasăre și a-i fura cașcavalul.
„Bună ziua, draga mea cioară! Ce bine arăți astăzi, ce pene lucioase ai, ce privire strălucitoare. Sunt sigură că cu vocea ta le întreci chiar și pe cele mai faimoase păsări cântătoare din pădure, la fel ca și cu înfățișarea ta. Te rog cânta măcar un cântec pentru mine și te voi declara Regina Păsărilor, fără să stau pe gânduri”, își încheie vulpea discursul lingușitor.
Cioara chiar crezu vorbele vulpii, își ridică capul sus și începu să cârâie în încercarea de a cânta cât mai frumos, dar în momentul în care deschise ciocul bucată de cașcaval căzu pe pământ, iar vulpea o înhață imediat.
„Așa se face, spuse vulpea.”Este tot ce îmi doream de fapt. Dar sunt generoasă cu tine și în schimbul bucății de cășcaval care îmi revine acum îți dau o lecție care îți va folosi pe viitor. Să nu crezi niciodată lingușitorii. Când ei îți spun vorbe frumoase își urmăresc doar interesul lor.”
Reviewuri pentru: Vulpea și Cioara