Psihologia poveștilor
Psihologia poveștilor este studiată de peste 60 de ani, iar implicațiile acesteia în dezvoltarea umană continuă să uimească. Există o nevoie umană primară de a spune și a asculta povești ce ne influențează pe toți, fie că suntem povestitori sau ascultători.
Philip Pullman , un scriitor de succes, încadrat de The Times ca fiind unul din cei mai importanți scriitori din 1945 până în prezent – a spus odată: „După hrană, adăpost și companie, poveștile sunt lucrul de care avem cea mai mare nevoie în lume”.
Există puține medii mai captivante decât o poveste bine spusă. De la ce s-a întâmplat, ce se va întâmpla în continuare până la conexiunile personale pe care le facem prin personaje și evenimente, toată lumea de la copii la adulți îndrăgește poveștile.
Ceea ce poate nu știți este că poveștile sunt o parte integrantă a artei persuasiunii – puterea de a convinge auditorul că povestea e reală. Cei din domeniul vânzărilor și al marketingului știu de multă vreme că poveștile depășesc datele statistice – care sunt reci și distante, când vine vorba de convingere, deoarece poveștile sunt mai ușor de înțeles.
De ce avem nevoie de povești
Încă de când suntem copii, asimilăm informații și parțial experiențe despre lume exterioară prin povești. Este mai ușor pentru noi oamenii să ne transpunem în personaje și să de identificăm cu anumite întâmplări similare cu cele trăite de noi sau de cei apropiați.
Mulți oameni sunt reticenți la ideea că poveștile sunt cel mai bun mod de a comunica, deoarece consideră că „faptele” sunt cele mai convingătoare piese de conținut pe care le pot furniza. Nu este așa și istoria ne-a dovedit asta. Social media ne-a arătat mai clar decât oricând că cine are de spus o poveste va găsi întotdeauna un auditorul interesat, mai ales dacă povestea este interesantă.
Poveștile țin de arta comunicării, de relaționarea între povestitor și audiență, de felul în care povestitorul reușeste să transmită emoții, stări sau să determine introspecții în rândul celor ce îl ascultă.
Dar aici se ridică o întrebare pe care social media a scos-o în evidență în ultimii ani: Este mai bine să nu spui nimic într-un mod memorabil?
Nu, desigur că nu. În schimb, trebuie să știm că modul în care spunem ceva este la fel de important ca ceea ce spunem.
Refuzul de a recunoaște acestă realitate evidentă ne face să riscăm ca informațiile valoroase, pe care dorim să le transmitem, să se piardă într-o mare cu conținut mai puțin interesant. De asemenea, există riscul să pierdem contactul cu aditorul – conexiune ce trebuie făcută și păstrată printr-o narațiune puternică.
Deși suntem adesea rezistenți la ideea de a ni se spune ce să facem, suntem foarte susceptibili să fim de acord cu „morala poveștii” datorită modului în care ni se prezintă. Acest lucru este și mai evident în cazul copiilor. Așadar poveștile sunt un mod foarte eficient de a îi învăța pe copii lucruri noi, folositoare, fără a deveni plictisitori sau chiar deranjanți.
Psihologia poveștilor – Cum ne afectează poveștile mintea
Poveștile dețin cu adevărat atât de multă putere și influență? Potrivit cercetărilor efectuate de psihologii Green & Brock, poveștile au o forță extraordinară.
De fapt, este foarte probabil să subestimăm cât de mult ne afectează poveștile. Motivul pentru care poveștile funcționează atât de bine asupra noastră este că suntem susceptibili să fim „măturați” atât în mesajul lor, cât și în modul de a le spune.
Cu adevărat literal, poveștile ne pot transporta mintea într-un alt loc și, în acel loc, putem îmbrățișa lucruri pe care probabil le-am blama în „lumea reală și dură”. Veți vedea adesea că firmele creează o „poveste” pentru campaniile lor și își concentrează multe eforturi vorbind cu publicul în elaborarea și susținerea acestor povești.
Poveștile sunt și vor rămâne una din cele mai puternice unelte de convingere.
Țineți minte acest lucru când îi citiți copilului povestea de seară, sau când îl lăsați în fața televizorului.
Poveștile creează experiențe senzoriale
Uitați de realitatea virtuală. Creierul nostru ne poate transpune în povești singur, fără alti stimuli exteriori, în afara poveștii.
Când consumăm informații neinteresante, cum ar fi ascultarea unei prezentări cu puncte plictisitoare, o anumită parte a creierului nostru numită zona Wernicke este activată pentru a traduce cuvintele în semnificație.
Dar când auzim o poveste, creierul nostru se schimbă dramatic. Nu numai că sunt activate părțile de procesare a limbajului, dar la fel sunt și zonele care ar fi folosite dacă ați fi chiar voi în poveste.
De exemplu, dacă asculți o introducere delicioasă a unui fel de mâncare în poveste, cortexul tău senzorial este activat, făcându-te să mirosi și să guști felul de mâncare. Dacă povestea implică mișcare, cortexul tău motor răspunde. Creierul tău are puterea de a lua povești și de a te face să le experimentezi ca și cum ar fi reale.
În acest fel, tu ești personajul principal al fiecărei povești pe care o auzi vreodată. Trecând la un public mai tânăr, copii, lucrurile sunt și mai accentuate, aceștia visând de multe ori și în nopțile următoare fragmente din povestea auzită sau citită în care ei sunt personajele principale, sau personajul cuc are se indentifică cel mai ușor.
Poveștile influențează modul de gândire
Creierul nostru nu se oprește doar la experiențe. Când ascultați povești de impact, creierul vă poate determina să dezvoltați gânduri, opinii și idei care se aliniază cu persoana care spune povestea.
Când le spunem altora povești care ne-au influențat cu adevărat modul de gândire, putem avea efectiv același efect și asupra publicului nostru. Creierul povestitorului și al ascultătorului de povești se pot sincroniza, spune Uri Hasson de la Princeton:
„Spunând pur și simplu o poveste, [o persoană] ar putea planta idei, gânduri și emoții în creierul ascultătorilor.”
Spunând o poveste grozavă, puteți schimba de fapt modul în care ascultătorul gândește și chiar se comportă. Așadar, ca părinți avem la îndemână unul din cele mai puternice instrumente educative, dar acesta necesită timp.
Poveștile conectează oamenii emoțional
Poveștile sunt despre colaborare și conexiune între oameni de diferiti. Acest lucru face din povești un mediu de legătură, intre oameni, culturi, pături sociale.
Poveștile depășesc generațiile, ne angajează prin emoții și ne leagă emoțional unii de ceilalți. Prin povești, împărtășim pasiuni, tristețe, greutăți și bucurii. Împărtășim un sens și scop comun. Poveștile sunt terenul comun care permite oamenilor să comunice, depășind apărarea noastră și diferențele noastre. Poveștile ne permit să ne înțelegem mai bine pe noi înșine și să găsim punctele comune cu ceilalți și astfel ne dezvoltă inteligența emoțională.
Poveștile ne fac mai buni, mai toleranți față de cei diferiți, mai dispoși să acceptăm că fiecare este unic și că normalitatea poate fi definită în multe forme.
De la poveștile de adormit copii la basme celebre ale Fraților Grimm poveștile fascinează și educă, învățând generație după generație, valori morale și sociale. Poveștile nu se perimează pentru că an de an minți proaspete și ne formate le ascultă și le descoperă înțelesurile. Psihologia poveștilor are asupra fiecărui copil o influență benefică, educativ creativă, dar folosită greșit aceasta poate genera și efecte nedorite.
E-theatrum susține prin povești și teatru pentru copii dar și pentru un public mai în vârstă educația prin povești.