Bunica, de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Povestită de Marian Negrescu
“O văz, ca prin vis.
O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos.
Cum dăschidea poarta, îi săream înainte.
Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea:
– Ghici…
– Alune!
– Nu.
– Stafide!
– Nu.
– Năut!
– Nu.
– Turtă-dulce!
– Nu.
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân…”
(Vizionați Și tu poți schimba lumea și Prieteșugul dintre șoarece și pisică)
Reviewuri pentru: Bunica