E-theatrum
  • Tip:
  • Gen:
  • Durată:
  • Categorie:
  • Medie opinie:
Meniu
Autentificare
Abonează-te!
  • Spectacole
  • Povești
  • Spectacole Copii
  • Hektomeron
  • În curând
  • Tip:
  • Gen:
  • Durată:
  • Categorie:
  • Medie opinie:
  • Spectacole
  • Povești
  • Spectacole Copii
  • Hektomeron
  • În curând

cehov

teatrul-national-cluj, teatru online, teatru, e-theatrum

Teatrul Naţional din Cluj, scena operei lui Blaga

Teatrul Naţional din Cluj, scena operei lui Blaga

Cu timpul, Teatrul Naţional din Cluj a fost recunoscut ca unul dintre principalii piloni ai culturii române în Transilvania, unde s-a jucat, în premieră absolută, întreaga operă a lui Lucian Blaga. Abia după Revoluţie, Teatrul a primit denumirea după marele scriitor.

Istoria sa este cu mult mai veche. Primul spectacol în limba română s-a jucat pe scena noului teatrului din Cluj Napoca la 14 mai 1919, iar compania teatrală de limbă română a urcat prima dată pe scenă la Cluj la 1 decembrie 1919, la un an de la Marea Unirii. Piesele jucate au fost „Poemul unirii” şi „Se face ziuă”, ambele de Zaharia Bârsan. Prima stagiune, începută la 2 decembrie în acelaşi an, a avut premiera cu „Ovidiu” de Vasile Alecsandri, tot cu Zaharia Bârsan protagonist.

Istoria teatrului în Cluj Napoca începe cu mult mai devreme – la 1821, ca teatru maghiar.

A cunoscut şi o perioadă de întrerupere. Între 1940 şi 1945, odată cu Dictatul de la Viena, Teatrul Naţional funcţionează la Timişoara, după care revine la Cluj.

Astăzi, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj Napoca funcţionează în aceeaşi clădire cu Opera Română.

 

teatrul-national-cluj-interior

 

SPECTACOLE

Poemul unirii, de Zaharia Bârsan; Se face ziuă, de Zaharia Bârsan; Ovidiu, de Vasile Alecsandri; Păpuşile, de Pierre Wolf; Doctor fără voie, de Moliere; Cinematograful, de Paul Gusti; Avarul, de Moliere; Revizorul, de N.V.Gogol; O scrisoare pierdută, de I.L.Caragiale; Răzvan şi Vidra, de B.P.Haşdeu, Toţi fiii mei, de Arthur Miller; Othello, de William Shaespeare; Sacul cu surprise, de Mark Twain; Iarba rea, de Aurel Baranga; O scrisoare pierdută, de I.L.Caragiale; D-ale carnavalului, de I.L.Caragiale; Amicii, de I.L.Caragiale; Articolul 214, de I.L.Caragiale; Gaiţele, de Alexandru Kiriţescu; Bălcescu, de Camil Petrescu; Intrigă şi iubire, de Friedrich Schiller; Chiriţa în provincie, de Vasile Alecsandri; Ultima oră, de Mihail Sebastian; Pygmalion, de George Bernard Shaw; Clubul împuşcaţilor, de Jean-Paul Sartre; Steaua fără nume, de Mihail Sebastian; Ziariştii, de Alexandru Mirodan; Hecuba, de Euripide; Maria Stuart, de Friederich Schiller; Cocoşelul neascultător, de Ion Lucian; Viforul, de Barbu Ştefănescu Delavrancea; Măsură pentru măsură, de Willian Shakespeare; Puterea întunericului, de Lev Nikolaevici Tolstoi; Orfeu în infern, de Tennessee Williams; Apus de soare, de Barbu Ştefănescu Delavrancea; Unchiul Vania, de A.P.Cehov; Interesul general, de Aurel Baranga; Meşterul Manole, de Lucian Blaga, regia Alexa Visarion; Dănilă Prepeleac, de Ion Creangă, regia Rodica Ghimuş Rad; Pacea, de Aristofan, regia Aurel Manea; Mielul turbat, de Aurel Baranga, regia Victor Tudor Popa; Ordinatorul, de Paul Everac, regia Dorel Vişan; Pensiunea Speranţa, de Alexandru Căprariu, regia Mihai Măniuţiu; Othello, de William Shakespeare, regia Dan Alecsandrescu; Lecţia, de Eugen Ionesco, regia Mihai Măniuţiu; Cursa de şoareci, de Agatha Christie, regia Dorel Vişan; Don Juan, de Moliere, regia Tudor Chirilă; Ţiganiada, după Ion Budai Deleanu, regia Mircea Cornişteanu; Cerere în căsătorie, de A.P.Cehov, regia Sorin Misirianţu; Hamlet, de William Shakespeare, regia Vlad Mugur; Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, de Matei Vişniec, regia Radu Afrim; Hecuba, de Euripide, regia Cristian Nedea; Tinereţe fără bătrâneţe, după Petre Ispirescu, regia Marian Râlea; La răscruce de vânturi, de Emily Bronte, regia Ana Lupu; Zbor deasupra unui cuib de cuci, după Ken Kesey, regia Marius Oltean, Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, de Matei Vişniec, regia Mona Marian, Cântăreaţa cheală, de Eugen Ionesco, regia Gabor Tompa; idiotul, după F.M.Dostoievski, regia Anna Stigsgaard.

DIRECTORI

Zaharia Bârsan, Victor Papilian, Aurel Buteanu, Ion Vlad, Maia Tipan-Kaufmann, Petre Bucşă, Constantin Cubleşan, Horia Băescu, V.I. Frunză, Anton Tauf, Dorel Vişan, Ion Vartic, Mihai Măniuţiu.

ACTORI

Zaharia Bârsan, Olimpia Bârsan, Stanescu-Papa, Dem Mihailescu-Braila, Neamtu-Ottonel, Jeana Popovici, Stanca Alexandrescu, Ion Tâlvan, Magda Tâlvan, Maria Cupcea, Titus Croitoru, Violeta Boitos, Viorica Iuga, Nicolae Sasu, Gheorghe Aurelian, Viorica Cernucan, Maia Tipan-Kaufmann, Ligia Moga, Gheorghe M. Nutescu, Emilia Hodis, Gheorghe Radu, Aurel Giurumia, Alexandru Munte, Silvia Ghelan, Silvia Popovici, Valentino Dain, Melania Ursu, Valeria Seciu, George Motoi, Dorel Visan, Anton Tauf, Gelu Bogdan Ivascu, Maria Munteanu, Ileana Negru, Miriam Cuibus, Marius Bodochi, Petre Bacioiu, Dorin Andone, Petre Băcioiu, Adriana Băilescu, Ruslan Bârlea, Patricia Brad, Diana Buluga, Ionuţ Caras, Dan Chiorean, Cătălin Codreanu, Ovidiu Crişan, Adrian Cucu, Miriam Cuibus, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu, Anca Hanu, Cătălin Herlo, Silvius Iorga, Elena Ivanca, Radu Lărgeanu, Sorin Leoveanu, Miron Maxim, Romina Merei, Sorin Misirianţu, Maria Munteanu, Ileana Negru, Angelica Nicoară, Cristina Pardanschi, Emanuel Petran, Dragoş Pop, Cornel Răileanu, Marian Râlea, Cristian Rigman, Matei Rotaru, Alexandra Tarce, Anton Tauf, Lucia Wanda Toma, Melania Ursu, Irina Wintze.

REGIZORI

Zaharia Bârsan, Ştefan Braborescu, Radu Stanca, Vlad Mugur, Mihai Maniutiu, Sanda Manu, Alexandru Dabija, Mona Chirilă, Mihai Măniuţiu, Tudor Lucanu, Răzvan Mureşan.

SCENOGRAFI

Adriana Grand, Cristian Rusu.

CASA DE BILETE

Piaţa Ştefan cel Mare nr.14

Telefon: 0264.595363

marți-duminică: 11:00-14:00/ 15:00-17:00

ADRESA

Piata Ştefan cel Mare nr. 2-4
Cluj-Napoca, 400192
Telefon/Fax: 0264.592826
Email: contact@teatrulnationalcluj.ro

 

 

teatru Botosani 1932, teatru online, e-theatrum

Teatrul “Mihai Eminescu” Botoşani, teatrul boierilor şi negustorilor

Teatrul “Mihai Eminescu” Botoşani, teatrul boierilor şi negustorilor

La 1 iunie 1958 ia fiinţă, oficial, Teatrul Mihai Eminescu din Botoşani, teatru aflat în subordinea Consiliului Local al Municipiului Botoşani. Însă noţiunea de teatru datează în Botoşani cu peste 100 de ani în urmă faţă de această dată, mai exact în 1838, atunci când a avut loc prima reprezentaţie. Debutul a fost făcut cu „Uniforma lui Velington” comedie într-un act de Otto von Kotzetbue, „Ștefan cel Mare” de Gh. Asaki și „Plumper” sau „Amestecătorul în toate” de I.F. Junger. Publicul era de doar 40 de spectator că atâtea scaune erau amplasate în sala de spectacole de la Şcoala Domnească. La Botoşani s-a jucat şi teatru în scopuri filantropice. Boierii şi cunoanele erau actorii, iar destinatarii fondurilor reunite, săracii din oraş. La 1860, la apelul a 70 de boieri şi negistori, se construieşte o sală de spectacole cu scenă, doua rânduri de loji, parter, orchestră și celelalte accesorii. Publicul îşi aducea scaunele de acasă.  În 1864, ca sufleur şi ca scriitor de roluri a fost angajat Mihai Eminescu. În 1901 ia ființă o nouă sală, „Teatrul Popovici” după numele proprietarului.

Dar Botoşani a devenit un oraş mare, era, la un moment dat, al patrulea după Bucureşti, Iaşi şi Galaţi. Astfel, publicul numerous avea nevoie de infrastructură potrivită pentru spectacole şi aşa în 1912 începe construcţia Teatrului Eminescu, terminat doi ani mai târziu. Teatrul Naţional din Bucureşti a jucat aici pentru prima dată, în 1914, piesa “Lorica noastră”. Clădirea a fost distrusă parţial în timpul bombardamentelor din anul 1944 şi refăcută ulterior în 1958, astfel încât a devenit de nerecunoscut. După reinaugurare, premiera a fost cu „Mielul turbat” de Aurel Baranga. Nicolae Iorga, Mihail Sorbul, Eugen Lovinescu, Vasile Voiculescu s-au jucat în premieră aici, la fel ca să drama lui Eminescu.

În 2014, clădirea Teatrului intră într-un nou proces de renovare în baza unui proiect în valoare de 5 milioane de euro.

botosaniteatruldestat

 

SPECTACOLE

Uniforma lui Velincton, de Otto von Kotzetbue; Ştefan cel Mare, de Gh. Asachi; Plumper sau Amestecătorul în toate, de I.F. Junger; Fântâna Blanduziei, de Vasile Alecsandri; Hedda Gabler, de Henrik Ibsen;  Strigoii, de Henrik Ibsen; Nora, de Henrik Ibsen; Dama cu camelii, de Al. Dumas-fiul; Scuzaţi, doamnă profesoară, de Ludmila Razumovskaia; Cetăţeni de onoare ai poeziei, de Ion Caramitru; Angajare de clovn, dupa Matei Vişniec; Ivan Turbincă, de Ion Creangă; Tom&Jerry, după Rick Cleveland; Viforul, de Barbu Şefănescu Delavrancea, Ursul, de A.P.Cehov; Caii la fereastră, de Matei Vişniec; Apus de soare, de Barbu adaptare Ştefănescu Delavrancea; Flori, filme, fete sau băieţi, de Mimi Brănescu; O noapte nebună, nebună, după RAY COONEY; Artă cu seminţe prăjite, de Cătălin Mihuleac; O noapte furtunoasă, de I.L.Caragiale; Cu limba de moarte, de Gellu Dorian; Prinţesa, după Olga Kobyleanska; Buzunarul cu pâine, de Matei Vişniec, Steaua fără nume, de Mihail Sebastian; Cerere în căsătorie, de A.P.Cehov; Maestrul, meşterul şi Mihăiţă, dupa William Shakespeare, Moliere, Jean Giradoux, Andre Antoine, Adolphe Appia.

DIRECTORI

Traian Apetrei

ACTORI

Volin Costin, Teodora Moraru, Gina Pătraşcu, Laura Dumitrache, Lidia Uja, Vlad Cepoi, Gheorghe Frunză, Andreea Moţcu, Bogdan Horga, Bogdan Muncaciu, Cezar Amitroaie, Crenola Muncaciu, Dana Bucătaru, Florin Aionitoaei, Radu Dragoş, Silvia Răileanu, Traian Andrii, Florina Ţugui, Sorin Ciofu, Cristina Ciofu, Irina Mititelu, Narcisa Vornicu, Victoria Bucun, Ioan Creţescu, Petronela Chiribuţă, Marius Rogojunschi.

REGIZORI

Petru Vutcarău, Ion Sapdaru, Florin Zamfirescu, Ioan Mânzatu, Mihaela Sasarman, Ion Cibotaru, Atilla Vozauer, Alexandru Vasilache, Alexander Hausvater, Petru Hadârca, Octavian Jighirgiu, Volin Costin.

SCENOGRAFI

Mihai Pastramagiu, Gelu Râşca

CASA DE BILETE

tel. 0231/510970

ADRESA

Strada Teatrului Nr. 5

Botoşani

710238

România

e-mail: tme_bt@yahoo.com

telefon/fax: 0231/ 51.21.84