e teatru

Rodica Gugu Negrescu – actriță, Teatrul “Elvira Godeanu”, Tg. Jiu.

“Muzica a fost pusă pe internet, filmele, cărțile, viețile noastre până la urmă sunt puse pe internet. Iată voi, cu acest proiect, ați avut curajul să puneți și teatrul pe internet.Felicitări!”

 
S-a născut la 2 aprilie 1969, în Tg-Jiu. Între 1985 și 1987 a urmat cursurile de actorie ale Şcolii Populare de Artă Tg-Jiu. Este licențată în științe juridice la Universitatea,,Constantin Brâncuși” din Tg-Jiu, având și diploma de masterat în specialitatea Drept privat român.

În 2006, a absolvit Facultatea de Teatru și Televiziune (specializare actorie) a Universității ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar din 1993 joacă pe scena Teatrului ,,Elvira Godeanu” din Tg. Jiu.

Sa vorbesti despre teatru cu Rodica Gugu Negrescu este un challenge care îți pune la încercare întreaga imaginație, iar atunci când subiectul patinează de la sine către miracolul scenei românești aflat astăzi, la răscruce de milenii, la granița dintre formulele sale clasice de agregare și dimensiunea digitală, discuția capătă reale valori didactice.

E-theatrum: Cum respiră teatrul românesc în provincie în condițiile în care societatea noastră se încolonează cu din ce în ce mai multă ușurință în spatele unor teme tabloidizate, frivole câteodată, iar cultura se tranzacționează constant, de prea multe ori, în defavoarea acesteia?

RGN: Fac parte dintr-o generație de actori mult mai norocoasă decât credeți, iar sentimentul provincialului nu-mi este comun, deoarece atitudinea față de profesia noastră este corectă și constant pozitivă, iar generațiile de public din ce în ce mai educate din punct de vedere cultural. Deși, probabil, există anumite diferențe între București și toate celelalte orașe ale României, am credința că spectacolul de teatru cuprinde în fiecare replică a sa, o particică din talentul și profesionalismul actorului.

Publicul simte acest lucru și recompensează corect actorul, cu aplauzele sincere pe care le primim în fiecare seara în care jucăm. Noi, actorii, indiferent în ce oraș trăim, indiferent pe scenă jucăm, avem un limbaj comun, un obiectiv comun. Nu se joacă un teatru mai bun în București decât în alte orașe ale țării. Nu sunt actori mai buni în București decât în celelalte orașe ale României. Există, este adevărat, spectacole mai reușite și altele mai puțin reușite. Teatru în sine este o muncă de creație, în integralitatea acesteia iar acest lucru oferă unicitate și originalitate.

Să știți că și publicul nostru, aici, la Tg. Jiu, este la fel de exigent ca publicul din București, Iași sau Cluj Napoca. Sigur, bugetele alocate spectacolelor diferă, numărul de spectatori sau resursa economică care susține actul cultural sunt diferite, dar dorința de a oferi publicului un spectacol de succes este identică, nu am nici o îndoială în această privință.

E-theatrum: Diaspora românească este foarte numeroasă, foarte mulți dintre românii noștri s-au stabilit deja în țările Europei occidentale sau în America de Nord, cei mai mulți dintre ei. Ajung trupele noastre de teatru în străinătate, în comunitățile noastre de români din diaspora? Cât de mult credeți că își doresc aceștia să aibă acces la acest gen de conținut?

RGN: Cele mai de succes spectacole sunt cele Cultura urbană este în permanentă dinamică. Textul spectacolului de teatru suferă și el modificări dintre cele mai interesante. Ceea ce plăcea la finele anilor ’80 astăzi trebuie montat într-o cheie mult mai dinamică, “asortată” cu noile repere culturale. Sigur că fiecare actor visează la un turneu european cu un spectacol reușit, montat în România. Este evident că românii stabiliți în Europa sau oriunde în altă parte ar fi dispuși să renunțe la foarte multe pentru a vedea un spectacol de teatru în limba română.

Din păcate, costurile unui astfel de proiect sunt foarte mari, iar în cazul unor spectacole elaborate un astfel de turneu sau reprezentație singulară este aproape imposibilă fără finanțare suplimentară sau sponsorizări. Este foarte greu să poți pleca cu un spectacol în afara României. Este la fel de dificil pentru cei din diaspora să aibă un contact constant și de calitate cu teatrul românesc. Dar, iată-vă, v-am cunoscut și-mi dau seama că se pot găsi soluții atunci când cineva își dorește cu adevărat să facă ceva pentru teatrul românesc și pentru potențialul său spectator, stabilit în străinătate.

E-theatrum: Cum vi se pare E-theatrum, cât de ofertant este, în opinia dumneavoastră, un asemenea proiect pentru un iubitor de teatru din diaspora sau pentru teatrele și actorii din România?

RGN: Sincer, la prima vedere surpriza este atât de mare când afli că spectacolul de teatru a fost pus pe internet, încât emoțiile unui actor, cel mai probabil, se așează într-o matrice care refuză inițial această idee de a vedea teatru pe internet. Îmi dau seama însă că lumea se schimbă, iar accesul la conținut, simplificarea acestui acces mai ales, este una din problemele care, mai devreme sau mai târziu, vor fi rezolvate într-un fel sau altul.

Muzica a fost pusă pe internet, filmele, cărțile, viețile noastre până la urmă sunt puse pe internet. Iată voi, cu acest proiect, ați avut curajul să puneți și teatrul pe internet. Sunt covinsă că românii din diaspora se vor bucura foarte mult, mai ales pentru copiii lor și pentru spectacolele de teatru de păpuși pe care le aveți deja pe site.

Acest proiect face parte deja dintr-un viitor care poate părea, pentru unii, prea îndepărtat! Am înțeles căși teatrul nostru va filma și va lista pe platforma voastră un prin spectacol. Trebuie să anulăm distanțele, trebuie să evoluăm chiar și noi actorii și să înțelegem că lumea se mută ușor, ușor, și pe internet.

Proiectul este de o îndrăzneala pe care, sincer, în acest moment eu nu o pot măsura. Dar dacă beneficiarii conținutului, iubitorul de teatru va găsi astfel o formulă prin care se va simți cu adevărat aproape de miracolul teatrului de care este îndrăgostit, atunci știu sigur că ideea se va transforma într-un proiect de succes. Și, dacă va fi cu adevărat un succes, având în vedere că este un proiect românesc original, în premieră, cu teatrul românesc pentru români, cu atât mai bine și cu atât mai multe felicitări!