Fabulosul Al Pacino pe Broadway!
Scena este la fel de comodă pentru unul dintre cei mai mari actori ai lumii!
Câteva secunde dintr-un recital actoricesc de excepție!
Scena este la fel de comodă pentru unul dintre cei mai mari actori ai lumii!
Câteva secunde dintr-un recital actoricesc de excepție!
Regizorul Mircea Cornişteanu, de la strung la marile scene ale teatrului
Teatrul la microfon mi-a deschis urechile
Vinovat de prezenţa mea în rândul oamenilor de teatru este radioul. Eu sunt un om care a apucat să-i asculte pe marii actori ai teatrului românesc, care în anii ’50, ’60, ’70 produceau spectacole de teatru la microfon. Am deschis urechile, ca să zic aşa, la o vârstă de început a vieţii, aveam cred 7-8 ani, 10 ani şi până la 20 de ceva am tot ascultat teatru la microfon. În anii cei mai fragezi ascultam piesele ca pe nişte poveşti. După aceea am început să găsesc şi altceva, alte înţelesuri din piesele de teatru şi a început să-mi placă din ce în ce mai tare.
Înainte să termin liceul, vroiam să mă fac actor, dar dicţiunea mea nu este ideală pentru o carieră de actor, şi mi-a atras atenţia asupra acestui lucru regretatul regizor Mihai Dimiu care mi-a fost apoi şi profesor în primul an de regie de teatru. Prin anul 1960 se organizau cursuri de pregătire la IATC – aşa se numea academia de teatru de atunci – eu eram elev la Liceul Caragiale din Bucureşti, şi mi-a spus că n-am şanse să ajung la actorie cu dicţia mea şi să mă gndesc că, dacă-mi place aşa mult teatrul, dacă n-aş vrea să mă fac regizor. Atunci am aflat eu că există profesia asta care are o oarecare importanţă în teatru- ascultam la radio în caseta tehnică a spectacolului că se spunea: regia artistică, cutare, mergeam şi la spectacole de teatru şi vedeam că regia e a cutăruia, dar în acea vreme, în anii ’50, începutul anilor ‘60, regizorul n-avea nici pe departe faima şi importanţa pe care le are în momentul de faţă în spectacolul teatral. Am fost uşor dezamăgit că nu puteam să fiu actor, dar sunt şi suficient de leneş să nu fac ce făcea Diogene pe vremuri, să merg la malul mării cu pietre în gură şi să astup prin elocinţa mea zgomotele mării. Poate aşi fi putut să-mi corectez dicţia, în orice caz, nu m-am ocupat de asta. Când am terminat liceul, am vrut să dau la institutul de teatru, dar nu se dădea examen, în 1961. Am dat examen la istoria şi teoria artei la Institutul de Artă Plastică, din fericire n-am intrat în primul an, că dacă intram acolo făceam cine ştie ce carieră de critic de artă şi nu de artist al teatrului. Nu regret deloc, chiar îmi pare bine, pentru că asta e ce-mi place, nu cred că mi-ar fi plăcut mai mult aia. N-am intrat, am lucrat un an într-o fabrică, am fost strungar, adică m-am calificat acolo strungar-caruselist, şi în anul următor am dat examen la filologie, pentru că tot nu se dădea examen la regie. Abia când treceam eu prin anul III la filologie s-a dat examen la regie, dar n-am vrut să arunc cei doi ani de filologie pe care i-am făcut, mai ales că nu ştiam sigur dacă intru. Am terminat facultatea de filologie în 1967. Nu aveam actele necesare să mă înscriu la examen în ’67 pentru că actele erau la filologie până când primeam repartiţia, iar repartiţia era după perioada de înscrieri. În ’68 nu se dădea examen, în ’69 abia s-a putut da examen, am dat şi am intrat. Până în ’73 am făcut facultatea de regie de teatru la clasa lui Radu Penciulescu. Cei doi ani, între ’67 şi ’69, am fost professor de română şi de istorie la o şcoală de la ţară, în Bărăgan, în Ialomiţa. Mi-au folosit enorm cunoştinţele din domeniul muncitoresc, de la Uzina 23 August din Bucureşti, unde am fost un an, şi de la şcoala de la ţară. Din 1973 am fost repartizat la Teatrul Naţional din Craiova, unde am rămas ca regizor până în 1990. Atunci m-am mutat la Bucureşti, la Teatrul Nottara, dar din cauza unor bube la dosar nu m-au putut angaja – îmi umbla gura, eram urmărit de Securitate pentru atitudini neconforme cu politica Partidului din vremea aia, toate astea le-am văzut ulterior în dosarele de Securitate pe care le-am studiat la CNSAS. Până la urmă nu conta unde eşti angajat. Eram invitat şi am lucrat în zeci de teatre şi din ţară, şi din străinătate. Că aveam funcţia de bază la Craiova, sau la Bucureşti sau la mama dracului, nu conta. Până în 2000 am fost regizor la Teatrul Nottara, şi din 1996 până în 2000 am fost şi directorul Teatrului Sică Alexandrescu din Braşov. Din 2000 până în present sunt directorul Teatrului Naţional din Craiova.
Primul spectacol regizat de mine a fost început de o regizoare celebră
Primul meu spectacol, chiar după repartiţia mea la Teatrul Naţional din Craiova – era director Amza Pellea, tocmai se inaugurase în 1973 noua clădire a teatrului – primul spectacol pe care l-am făcut pe o scenă profesionistă, nu în facultate, a fost la Botoşani. Am fost invitat de directorul de atunci al Teatrului din Botoşani să fac spectacolul Vlaicu Vodă, pe care îl începuse Marieta Sadova, care era o regizoare celebră pe vremea aia, dar s-a certat cu conducerea, cu actorii. Eu ca începător am fost arhi-fericit, dar decorul era făcut, banii pe décor erau cheltuiţi, iar eu am rămas să fac spectacolul în decorul pe care îl gândiseră Marieta Sadova şi colaboratorii ei. Eu am schimbat cât am putut şi după cum m-am gândit eu că trebuie făcută piesa asta. A ieşit un spectacol onest, dar a fost o preluare a unui spectacol început de altcineva. În orice caz, spectacolul rămâne semnat de mine şi rămâne în istoria mea personal ca primul meu spectacol făcut pe o scenă profesionistă.
Amza Pellea: „Fă, băi puştiule, piesa asta!” Ca debutant, pe lângă talent, ai nevoie de noroc
Despre tânăra generaţie de regizori, eu nu ştiu cu ce vine ea nou. Fiecare din generaţiile care se succed aduce câte ceva, în primul rând vine cu tinereţea, care este un dar de la Dumnezeu pe care îl ai o vreme. Nu ştiu cum trebuie folosită tinereţea. Unul mai deştept decât mine spunea că bătrânii, nemaiputând da pilde rele, dau exemple bune. Să te inspiri după modelul cutare este o chestiune care funcţionează mai mult theoretic. Sigur că tinerii au de multe ori modele, am avut şi eu, dar până la urmă, fiecare are nevoie, pe lângă talentul în absenţa căruia n-are nici un rost să discutăm, are nevoie de multe, multe altele, mai importante decât exemplele. Trebuie noroc, depinde unde nimereşti la începutul carierei. Eu am avut un noroc extraordinar că am nimerit la Craiova, care era un teatru important, cu actori mari, cu o tradiţie foarte serioasă, unde lucraseră mari regizori, unde fuseseră foarte mari actori şi un teatru care făcea spectacole de un nivel artstic bun. Am avut şi marea şansă că datorită directorului teatrului (pentru un an, dar a fost suficient), primul spectacol care mi-a fost încredinţat la Craiova a fost O scrisoare pierdută.
N-o să-l uit niciodată pe Amza pentru că a avut curajul să încredinţeze unui nimeni cum eram eu, care nu făcusem decât spectacolul ăla la Botoşani, spectacolul şi mi-a spus “fă, băi puştiule, piesa asta!” N-o să-l uit niciodată pentru că a influenţat hotărâtor cariera mea. Şi apetenţa mea pentru Caragiale, dar şi faptul că mi-a ieşit bine acel prin spectacol, cu o piesă grea de tot cum este Scrisoarea pierdută, cu o ascendenţă colosală, cu zeci de spectacole memorabile în istoria teatrală anterioară spectacolului meu, au reuşit să spună ceva despre lumea lui Caragiale altfel decât se spusese până atunci. Am folosit unii din marii actori ca să joace în acest spectacol, dar, de la un moment dat, au fost alături de mine, şi asta a făcut ca spectacolul să aibă success. În felul asta am căpătat o doză de încredere a lor, fără de care nu se poate face nimic. Am învăţat alături de ei şi au învăţat, unii care erau tineri în vremea aia, alături de mine, iar astăzi sunt marii actori ai Craiovei. Am crescut împreună şi am ajuns în momentul de faţă.
Majoritatea celor care fac artă este sortită mediocrităţii
Ce trebuie să înveţe tânăra generaţie din experienţa mea? Habar n-am. Dar ar trebui să meargă cu îndârjire, dacă au vreun ţel, spre împlinirea lui. Ar trebui să înţeleagă că a practica această meserie în teatrul, pe lângă gloria pe care eventual ţi-o poate da, este un lucru foarte greu, cu multe renunţări. Deşit toţi au bastonul de mareşal în raniţă, foarte puţini reuşesc să-l scoată de acolo şi să-l arate lumii ca baston de mareşal, ci ca toiag pe care să te sprijini. Ar trebui să fie pregătiţi să piardă, să fie conştienţi că a pierde e în datele problemei, şi că pierderea în meseriile artistice este mult mai dureroasă decât în meseriile obişnuite. Prin pierdere înţeleg să fii mediocru. Poţi să fii u medic sau un inginer mediocru – rămâi tot “domnul inginer” sau “domnul doctor”, nu prea ştie lumea că eşti cum eşti. Dar fiind în văzul lumii, dacă eşti un artist mediocru, şi portarul teatrului te salută altfel. Ca şi în sport, campionii sunt cei care iau totul. Majoritatea celor care fac artă este sortită mediocrităţii, că este în firea lucrurilor. Dacă n-ar exista mediocrităţile, n-ar mai exista vârfurile, dar sentimental ratării este mult mai dureros la cei care fac artă decât la cei care fac altfel de meserii.
Tinerii sunt obligaţi să facă spectacole creative
Una este când un teatru profesionist, care are toate condiţiile din lume spune “ia să mai ieşim noi de pe scena asta minunată şi să jucăm o dată sau de câteva ori în gară”! Noi o facem pentru că avem oricând posibilitatea să ne întoarcem la condiţiile şi spaţiile ideale pentru teatru. E alta situaţia celor care nu sunt angajaţi în teatre şi care sunt obligaţi, dar nu numai în România, să găsească alternative, pentru că nu pot avea condiţiile profesioniste din teatru. Din fericire, au apărut şi apar în continuare tot felul de teatre private. În Bucureşti s-au înmulţit şi e foarte bine că s-a făcut asta pentru că s-au înmulţit ocaziile ca tinerii care năzuiesc spre teatru pot s-o facă altfel decât în teatrul instituţionalizat. Ei sunt obligaţi să facă spectacole mai creative. Dacă vrei să joci Hamlet într-un apartament, trebuie să faci în aşa fel încât cei câţiva spectator care văd Hamletul tău, fără un minim de dotări tehnice, să fie atenţi trei ore, sau două ore, la ce faci tu, şi să te aprecieze. Dacă nu ai success cu Hamletul făcut într-o cameră, atunci eşti singurul vinovat. De multe ori, însă, cei care fac spectacole cu piese importante în spaţii neconvenţionale dau dovadă de creativitate şi, în felul acesta, îşi legitimează talentul şi au şansa să fie cooptaţi, şi se întâmplă destul de des. La marile festivaluri de teatru, la Avignon, la Edinburgh sau la alte festivaluri, există secţiunile de Off. În afară de selecţia principală, care aduce mari spectacole, există secţiunea celor care vin pe banii lor, îşi închiriază săli, trotuare, joacă pentru doi-trei spectatori şi sunt fericiţi atunci când intră un jurnalist, un critic de teatru sau un om de teatru, un director de teatru, un regizor în căutare de tineri sau de oameni talentaţi, sunt fericiţi că vin să-I vadă şi au şansa de a urca pe treptele profesiei. La noi, tinerii aleg să joace în spaţii neconvenţionale sau teatre private şi din alte motive. Unii au mai multă energie şi talent decât pot consuma în teatrul propriu. Sunt mulţi actori angajaţi în teatre care joacă în nenumărate alte producţii care nu sunt ale teatrului. Marius Manole, de exemplu, actor de frunte al Teatrului Naţional din Bucureşti, joacă în nenumărate producţii, altele decât cele ale Teatrului Naţional. Fără îndoială că sunt şi raţiuni financiare, iar un actor-vedetă cum este Marius Manole aduce public în teatrele neconvenţionale şi câştigă şi el bani în plus faţă de salariile mizerabile care sunt în teatru.
Internetul e o şansă de a te apropia de orice, inclusiv de teatru
E foarte posibil ca, aşa cum eu m-am îndrăgostit de teatru ascultându-l la radio, acum cineva să se îndrăgostească de teatru urmărindu-l pe Internet. Condiţia este ca fie el să aibă de la Dumezeu darul de a aprecia just ceea ce vede, fie să aibă pe cineva care să-l îndrume ce anume să vadă, sau mai precis ce anume să aprecieze cum trebuie. Televiziunile sunt pline de orori. Teatrul TV are şi producţii bune şi producţii proaste, cum şi teatrele au şi producţii bune şi producţii proaste. Fără îndoială că Internetul este o şansă pentru foarte multă lume. E o şansă de a te apropia de orice, inclusiv de teatru. O platformă ca e-Theatrum.com nu numai că este necesară, esti şi ca o contrapondere a ororilor care se dau la televiziunile de divertisment. Apariţia unei astfel de platforme, care să prezinte spectacole de calitate, merită salutată. Nu pot decât să felicit iniţiativa, iar de acum trebuie facută selecţia a ceea ce apare acolo, pentru că problema nu este textul, ci cum a ieşit spectacolul. Macbeth e o piesă grozavă, dar dacă fac un spectacol idiot şi piesa pare tâmpită! Este nevoie să fie acoperite cât mai multe gusturi şi dorinţele a cât mai multor categorii de public, iar din fericire există marfă de calitate pentru toată lumea. Doresc ca să ia acest exemplu şi alţi întreprinzători, să apară platforme concurente, şi asta numai spre binele tuturor spectatorilor. Ar trebui să fiu reticent în a vă ura succes, pentru că s-ar putea să ne furaţi spectatorii, deşi cred că publicul va vrea să vadă actorii de aproape, după ce-i vor vedea online!
Teatrul Naţional din Cluj, scena operei lui Blaga
Cu timpul, Teatrul Naţional din Cluj a fost recunoscut ca unul dintre principalii piloni ai culturii române în Transilvania, unde s-a jucat, în premieră absolută, întreaga operă a lui Lucian Blaga. Abia după Revoluţie, Teatrul a primit denumirea după marele scriitor.
Istoria sa este cu mult mai veche. Primul spectacol în limba română s-a jucat pe scena noului teatrului din Cluj Napoca la 14 mai 1919, iar compania teatrală de limbă română a urcat prima dată pe scenă la Cluj la 1 decembrie 1919, la un an de la Marea Unirii. Piesele jucate au fost „Poemul unirii” şi „Se face ziuă”, ambele de Zaharia Bârsan. Prima stagiune, începută la 2 decembrie în acelaşi an, a avut premiera cu „Ovidiu” de Vasile Alecsandri, tot cu Zaharia Bârsan protagonist.
Istoria teatrului în Cluj Napoca începe cu mult mai devreme – la 1821, ca teatru maghiar.
A cunoscut şi o perioadă de întrerupere. Între 1940 şi 1945, odată cu Dictatul de la Viena, Teatrul Naţional funcţionează la Timişoara, după care revine la Cluj.
Astăzi, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj Napoca funcţionează în aceeaşi clădire cu Opera Română.
SPECTACOLE
Poemul unirii, de Zaharia Bârsan; Se face ziuă, de Zaharia Bârsan; Ovidiu, de Vasile Alecsandri; Păpuşile, de Pierre Wolf; Doctor fără voie, de Moliere; Cinematograful, de Paul Gusti; Avarul, de Moliere; Revizorul, de N.V.Gogol; O scrisoare pierdută, de I.L.Caragiale; Răzvan şi Vidra, de B.P.Haşdeu, Toţi fiii mei, de Arthur Miller; Othello, de William Shaespeare; Sacul cu surprise, de Mark Twain; Iarba rea, de Aurel Baranga; O scrisoare pierdută, de I.L.Caragiale; D-ale carnavalului, de I.L.Caragiale; Amicii, de I.L.Caragiale; Articolul 214, de I.L.Caragiale; Gaiţele, de Alexandru Kiriţescu; Bălcescu, de Camil Petrescu; Intrigă şi iubire, de Friedrich Schiller; Chiriţa în provincie, de Vasile Alecsandri; Ultima oră, de Mihail Sebastian; Pygmalion, de George Bernard Shaw; Clubul împuşcaţilor, de Jean-Paul Sartre; Steaua fără nume, de Mihail Sebastian; Ziariştii, de Alexandru Mirodan; Hecuba, de Euripide; Maria Stuart, de Friederich Schiller; Cocoşelul neascultător, de Ion Lucian; Viforul, de Barbu Ştefănescu Delavrancea; Măsură pentru măsură, de Willian Shakespeare; Puterea întunericului, de Lev Nikolaevici Tolstoi; Orfeu în infern, de Tennessee Williams; Apus de soare, de Barbu Ştefănescu Delavrancea; Unchiul Vania, de A.P.Cehov; Interesul general, de Aurel Baranga; Meşterul Manole, de Lucian Blaga, regia Alexa Visarion; Dănilă Prepeleac, de Ion Creangă, regia Rodica Ghimuş Rad; Pacea, de Aristofan, regia Aurel Manea; Mielul turbat, de Aurel Baranga, regia Victor Tudor Popa; Ordinatorul, de Paul Everac, regia Dorel Vişan; Pensiunea Speranţa, de Alexandru Căprariu, regia Mihai Măniuţiu; Othello, de William Shakespeare, regia Dan Alecsandrescu; Lecţia, de Eugen Ionesco, regia Mihai Măniuţiu; Cursa de şoareci, de Agatha Christie, regia Dorel Vişan; Don Juan, de Moliere, regia Tudor Chirilă; Ţiganiada, după Ion Budai Deleanu, regia Mircea Cornişteanu; Cerere în căsătorie, de A.P.Cehov, regia Sorin Misirianţu; Hamlet, de William Shakespeare, regia Vlad Mugur; Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, de Matei Vişniec, regia Radu Afrim; Hecuba, de Euripide, regia Cristian Nedea; Tinereţe fără bătrâneţe, după Petre Ispirescu, regia Marian Râlea; La răscruce de vânturi, de Emily Bronte, regia Ana Lupu; Zbor deasupra unui cuib de cuci, după Ken Kesey, regia Marius Oltean, Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, de Matei Vişniec, regia Mona Marian, Cântăreaţa cheală, de Eugen Ionesco, regia Gabor Tompa; idiotul, după F.M.Dostoievski, regia Anna Stigsgaard.
DIRECTORI
Zaharia Bârsan, Victor Papilian, Aurel Buteanu, Ion Vlad, Maia Tipan-Kaufmann, Petre Bucşă, Constantin Cubleşan, Horia Băescu, V.I. Frunză, Anton Tauf, Dorel Vişan, Ion Vartic, Mihai Măniuţiu.
ACTORI
Zaharia Bârsan, Olimpia Bârsan, Stanescu-Papa, Dem Mihailescu-Braila, Neamtu-Ottonel, Jeana Popovici, Stanca Alexandrescu, Ion Tâlvan, Magda Tâlvan, Maria Cupcea, Titus Croitoru, Violeta Boitos, Viorica Iuga, Nicolae Sasu, Gheorghe Aurelian, Viorica Cernucan, Maia Tipan-Kaufmann, Ligia Moga, Gheorghe M. Nutescu, Emilia Hodis, Gheorghe Radu, Aurel Giurumia, Alexandru Munte, Silvia Ghelan, Silvia Popovici, Valentino Dain, Melania Ursu, Valeria Seciu, George Motoi, Dorel Visan, Anton Tauf, Gelu Bogdan Ivascu, Maria Munteanu, Ileana Negru, Miriam Cuibus, Marius Bodochi, Petre Bacioiu, Dorin Andone, Petre Băcioiu, Adriana Băilescu, Ruslan Bârlea, Patricia Brad, Diana Buluga, Ionuţ Caras, Dan Chiorean, Cătălin Codreanu, Ovidiu Crişan, Adrian Cucu, Miriam Cuibus, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu, Anca Hanu, Cătălin Herlo, Silvius Iorga, Elena Ivanca, Radu Lărgeanu, Sorin Leoveanu, Miron Maxim, Romina Merei, Sorin Misirianţu, Maria Munteanu, Ileana Negru, Angelica Nicoară, Cristina Pardanschi, Emanuel Petran, Dragoş Pop, Cornel Răileanu, Marian Râlea, Cristian Rigman, Matei Rotaru, Alexandra Tarce, Anton Tauf, Lucia Wanda Toma, Melania Ursu, Irina Wintze.
REGIZORI
Zaharia Bârsan, Ştefan Braborescu, Radu Stanca, Vlad Mugur, Mihai Maniutiu, Sanda Manu, Alexandru Dabija, Mona Chirilă, Mihai Măniuţiu, Tudor Lucanu, Răzvan Mureşan.
SCENOGRAFI
Adriana Grand, Cristian Rusu.
CASA DE BILETE
Piaţa Ştefan cel Mare nr.14
Telefon: 0264.595363
marți-duminică: 11:00-14:00/ 15:00-17:00
ADRESA
Piata Ştefan cel Mare nr. 2-4
Cluj-Napoca, 400192
Telefon/Fax: 0264.592826
Email: contact@teatrulnationalcluj.ro
Teatrul “Mihai Eminescu” Botoşani, teatrul boierilor şi negustorilor
La 1 iunie 1958 ia fiinţă, oficial, Teatrul Mihai Eminescu din Botoşani, teatru aflat în subordinea Consiliului Local al Municipiului Botoşani. Însă noţiunea de teatru datează în Botoşani cu peste 100 de ani în urmă faţă de această dată, mai exact în 1838, atunci când a avut loc prima reprezentaţie. Debutul a fost făcut cu „Uniforma lui Velington” comedie într-un act de Otto von Kotzetbue, „Ștefan cel Mare” de Gh. Asaki și „Plumper” sau „Amestecătorul în toate” de I.F. Junger. Publicul era de doar 40 de spectator că atâtea scaune erau amplasate în sala de spectacole de la Şcoala Domnească. La Botoşani s-a jucat şi teatru în scopuri filantropice. Boierii şi cunoanele erau actorii, iar destinatarii fondurilor reunite, săracii din oraş. La 1860, la apelul a 70 de boieri şi negistori, se construieşte o sală de spectacole cu scenă, doua rânduri de loji, parter, orchestră și celelalte accesorii. Publicul îşi aducea scaunele de acasă. În 1864, ca sufleur şi ca scriitor de roluri a fost angajat Mihai Eminescu. În 1901 ia ființă o nouă sală, „Teatrul Popovici” după numele proprietarului.
Dar Botoşani a devenit un oraş mare, era, la un moment dat, al patrulea după Bucureşti, Iaşi şi Galaţi. Astfel, publicul numerous avea nevoie de infrastructură potrivită pentru spectacole şi aşa în 1912 începe construcţia Teatrului Eminescu, terminat doi ani mai târziu. Teatrul Naţional din Bucureşti a jucat aici pentru prima dată, în 1914, piesa “Lorica noastră”. Clădirea a fost distrusă parţial în timpul bombardamentelor din anul 1944 şi refăcută ulterior în 1958, astfel încât a devenit de nerecunoscut. După reinaugurare, premiera a fost cu „Mielul turbat” de Aurel Baranga. Nicolae Iorga, Mihail Sorbul, Eugen Lovinescu, Vasile Voiculescu s-au jucat în premieră aici, la fel ca să drama lui Eminescu.
În 2014, clădirea Teatrului intră într-un nou proces de renovare în baza unui proiect în valoare de 5 milioane de euro.
SPECTACOLE
Uniforma lui Velincton, de Otto von Kotzetbue; Ştefan cel Mare, de Gh. Asachi; Plumper sau Amestecătorul în toate, de I.F. Junger; Fântâna Blanduziei, de Vasile Alecsandri; Hedda Gabler, de Henrik Ibsen; Strigoii, de Henrik Ibsen; Nora, de Henrik Ibsen; Dama cu camelii, de Al. Dumas-fiul; Scuzaţi, doamnă profesoară, de Ludmila Razumovskaia; Cetăţeni de onoare ai poeziei, de Ion Caramitru; Angajare de clovn, dupa Matei Vişniec; Ivan Turbincă, de Ion Creangă; Tom&Jerry, după Rick Cleveland; Viforul, de Barbu Şefănescu Delavrancea, Ursul, de A.P.Cehov; Caii la fereastră, de Matei Vişniec; Apus de soare, de Barbu adaptare Ştefănescu Delavrancea; Flori, filme, fete sau băieţi, de Mimi Brănescu; O noapte nebună, nebună, după RAY COONEY; Artă cu seminţe prăjite, de Cătălin Mihuleac; O noapte furtunoasă, de I.L.Caragiale; Cu limba de moarte, de Gellu Dorian; Prinţesa, după Olga Kobyleanska; Buzunarul cu pâine, de Matei Vişniec, Steaua fără nume, de Mihail Sebastian; Cerere în căsătorie, de A.P.Cehov; Maestrul, meşterul şi Mihăiţă, dupa William Shakespeare, Moliere, Jean Giradoux, Andre Antoine, Adolphe Appia.
DIRECTORI
Traian Apetrei
ACTORI
Volin Costin, Teodora Moraru, Gina Pătraşcu, Laura Dumitrache, Lidia Uja, Vlad Cepoi, Gheorghe Frunză, Andreea Moţcu, Bogdan Horga, Bogdan Muncaciu, Cezar Amitroaie, Crenola Muncaciu, Dana Bucătaru, Florin Aionitoaei, Radu Dragoş, Silvia Răileanu, Traian Andrii, Florina Ţugui, Sorin Ciofu, Cristina Ciofu, Irina Mititelu, Narcisa Vornicu, Victoria Bucun, Ioan Creţescu, Petronela Chiribuţă, Marius Rogojunschi.
REGIZORI
Petru Vutcarău, Ion Sapdaru, Florin Zamfirescu, Ioan Mânzatu, Mihaela Sasarman, Ion Cibotaru, Atilla Vozauer, Alexandru Vasilache, Alexander Hausvater, Petru Hadârca, Octavian Jighirgiu, Volin Costin.
SCENOGRAFI
Mihai Pastramagiu, Gelu Râşca
CASA DE BILETE
tel. 0231/510970
ADRESA
Strada Teatrului Nr. 5
Botoşani
710238
România
e-mail: tme_bt@yahoo.com
telefon/fax: 0231/ 51.21.84
“Vasile Alecsandri” din Iaşi, primul teatru naţional din România
Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi este cel mai vechi Teatru Naţional din România.
Primul specatcol în limba română s-a jucat în decembrie 1816, în 1837 funcţiona deja sub titulatura de Teatru Naţional, lucru confirmat de afişele spectacolelor, iar curând, spectacolele vor fi organizate pe stagiuni. Administrarea teatrelor românesc şi francez împreună a fost preluată în 1940 de Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi în 1940, anul oficial în care a fost fondat Teatrul Naţional din Iaşi, care a funcţionat în clădirea Teatrului cel Mare de la Copou. În februarie 1888, clădirea este distrusă de un incendiu. Abia în 1896 s-a reuşit construirea unei noi clădiri pentru teatru, pe locul vechii primării. Clădirea teatrului este cea mai veche de acest gen din ţară şi este considerată şi astăzi cea mai frumoasă. Inaugurarea teatrului a mai atras cu sine o premieră: uzina electrică de alături marchează pornirea iluminatului public în Iaşi.
La 140 de ani de la primul spectacol în limba română, în 1956, Teatrul din Iaşi primeşte numele marelui om de litere Vasile Alecsandri.
Nu doar clădirea este emblematică la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi. Cortina pictată în 1896 de un meşter vienez, înfăţişează ân zona centrală o alegorie a vieţii, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române. Cortina de fier este, de asemenea, un reper important. Este pictată cu motive ornamentale simetrice şi desparte etanş scena de restul sălii. Plafonul este pictat de acelaşi autor ca în cazul cortinei de fier, Al. Goltz, şi înfăţişează alegorii edenice cu îngeri şi nimfe, încadrate în stucatură rococo. Candelabrul din cristal a fosta dus de la Veneţia.
Teatrul Ieşean a fost „populat” de la bun început de elite şi a atras mari personalităţi care s-au implicat în activitatea sa: A.D.Xenopol, Otilia Cazimir, Garabet Ibrăileanu. Şi numele lui Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu, Ioanel Teodoreanu, iorgu Iordan, George Topârceanu, Andrei Olteanu şi N.I.Popa sunt legate de această instituţie.
SPECTACOLE
Gabriel, de Dumitru Georgescu, regia Beatrice Volbea; Onorabili în direct, de Nicolae Volovăţ, regia Sorin Militaru; Tinereţe fără bătrâneţe şi teatru fără de moarte, scenariul şi regia Petru Ciubotaru; Damen Tango, de Valentina Aslanova; Hamletmachine, de Heiner Müller, regia Giorgos Zamboulakis; Iarna, de Evgheni Grişkoveţ; Variaţiuni enigmatice, de Eric Emmanuel Schmitt; Visul unei nopţi de vară, de William Shakespeare, regia Radu Afrim; Aici, la porţile beznei, după Hecuba şi alte tragedii de Euripide, scenariul dramatic şi regia Mihai Măniuţiu, Uriaşii munţilor, de Luigi Pirandello, Iaşii în carnaval, de Vasile Alecsandri; Trei surori, de A. P. Cehov; Rinocerii, de Eugène Ionesco; O noapte furtunoasă, de I. L. Caragiale, regia Alexandru Dabija; Negustorul de timp, de Matei Visniec; Mizantropul, de Molière; Pălăria florentină, de Eugene Marin Labiche, regia Silviu Purcărete.
DIRECTORI
Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Matei Millo, Nicolae Şuţu, Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu, Ioanel Teodoreanu, Iorgu Iordan, George Topârceanu, Andrei Olteanu, N.I.Popa, Mihail Galino, Mihai Codreanu, Cristian Hadji-Culea.
ACTORI
Fanny Tardini , Aurel Ghitescu, Anny si Bruno Braeschi, George Popovici, Nicolae Suba, Constantin Ramadan, Margareta Baciu, Marioara Davidoglu, Mihai Grosariu, Stefan Dancinescu, Costache Cadeschi, Costache Sava, Eliza Nicolau, Virginica Balanescu, Miluta Gheorghiu, Ion Lascar, Carmen Barbu , Andreea Boboc, Anne Marie Chertic, Antonela Cornici, Brânduşa Acibăniţei, Călin Chirilă, Catinca Tudose, Constantin Avădanei, Constantin Puşcaşu, Cosmin Maxim, Daniel Busuioc, Diana Ignat Chirilă, Doina Deleanu, Doru Aftanasiu, Dumitru Năstruşnicu, Emil Coşeru, Gelu Zaharia, Georgeta Burdujan, Haruna Condurache, Horia Veriveş, Ion Sapdaru, Ionuţ Cornilă, Irina Răduţu Codreanu, Livia Iorga, Mihaela Arsenescu Werner, Monica Bordeianu, Oana Sandu, Petronela Grigorescu, Petru Ciubotaru, Puşa Darie, Radu Ghilaş, Radu Homiceanu, Tatiana Ionesi, Teodor Corban.
REGIZORI
Aurel Ion Maican, Ion Sava, George Mihail Zamfirescu, Ioana Popescu Boieru, Ovidiu Lazăr.
SCENOGRAFI
Theodor Kiriacoff, Rodica Arghir.
CASA DE BILETE
Str. Stefan cel Mare nr. 4, lângă BCR
Marţi-sâmbătă: 10.00-17.00
tel: 0232-255999
ADRESA
Str. Agatha Bârsescu nr. 18, cod 700074, Iaşi, ROMÂNIA
E-mail: tniasi@yahoo.com
Liviu Ciulei a debutat la Teatrul Mic – București
În anul 1914, în Bucuresti, pe Sărindar, se naște un teatru nou. Prima dată a primit numele Maria Filotti, iar după 1964 primește actualul nume, Teatrul Mic.
Reputația acestui teatru a fost construită pas cu pas. Teatru Mic este locul unde foarte mulți dintre regizorii de succes ai României și-au făcut debutul. Amintim doar pe Liviu Ciulei, Radu Penciulescu, Crin Teodorescu, Cătălina Buzoianu și Silviu Purcărete.
Teatru Mic a fost locul în care s-au lansat și unii dintre cei mai celebri actori români. Nume precum Valeria Seciu, Octavian Cotescu, Gh. Ionescu Gion, Ion Marinescu, Leopoldina Bălănuța sau Olga Tudorache spun totul despre calitatea repertoriului acestui teatru.
SPECTACOLE
VOLPONE, de Ben Johnson, Regia: Vlad Cristache; MUTTER COURAGE, de Bertolt Brecht, Directia de scena Victor Ioan Frunza; PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN, de George Bernard Shaw, Regia: Claudiu Istodor; PRIMĂVARA D-NEI STONE LA ROMA, după romanul omonim de Tennessee Williams, Regia: Liana Ceterchi; PENSIUNE COMPLETĂ, de Pierre Chesnot, Regia: Gelu Colceag; VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ, după William Shakespeare, Regia: Gelu Colceag; SEX ON THE BICI, de John Tobias, Regia: Nona Ciobanu; BĂIEŢII DE AUR, de Neil Simon; DOAMNA NOASTRĂ DIN PASCAGOULA, de Tenessee Williams, Regia: Florin Fătulescu; POTRETUL DOAMNEI T, de Ana Maria Bamberger , Regia: Liana Ceterchi; FURTUNA, de William Shakespeare, Regia: Cătălina Buzoianu; CUM IUBEŞTE CEALALTĂ JUMĂTATE , de Alan Ayckbourn, Regia: Sanda Manu; PE GAURA CHEII, de Joe Orton, Regia: Moshe Yassur; SPIONUL BALCANIC, de Dusan Kovacevic, Regia: Claudiu Goga; SUPER-FERICIŢII, (comedie gri), un spectacol de Catinca Drăgănescu; NĂSCUT IARNA, de Jez Butterworth, Regia: Radu Dragomirescu; LOCURI CALDE, de Alex Vlad, Raluca Ghervan, Răzvan Marinescu; Regia: Răzvan Marinescu; SOMNOROASA AVENTURĂ, de Teodor Mazilu, Regia: Vlad Stănescu; O VIAŢĂ ÎN TEATRU, de David Mamet, Regia: Ovidiu Niculescu; SATISFUCKTION, de Thomas Bernhard, Regia: Theo Herghelegiu; HAMLET – UN EXERCIŢIU, de William Shakespeare, traducerea Nina Cassian; CRAZY STORIES IN THE CITY, Un spectacol de: Arcadie Rusu; CA PE TINE ÎNSUŢI, de Maria Manolescu, Regia: Radu Apostol; GOOGLE ŢARA MEA!, de Mihaela Michailov, Regia: Alexandra Badea; DACĂ N-AI MAI FI, de Florian Zeller, Regia: Carmen Veştemeanu; CLOSER, de Patrick Marber, Regia: Ilinca Stihi; INTERPRETUL, de Tristan Bernard, Adaptarea, muzica şi versurile Radu Gheorghe; INTERZIS SUB 18 ANI, de Mihaela Michailov, Regia: Ioana Păun; MĂ TOT DUC…, adaptare liberă după William Shakespeare, Marc Dore, Cu: Oana Pellea şi Mihai Gruia Sandu.
ACTORI
OANA ALBU, ANA BART , COCA BLOOS, LIANA CETERCHI, DOMNITA MARCULESCU CONSTANTINIU, RUXANDRA ENESCU, ANDREEA GRĂMOŞTEANU, TATIANA IEKEL, ILINCA MANOLACHE, DANA DEMBINSKI MEDELEANU , SIMONA MIHAESCU, RODICA NEGREA, LILIANA PANĂ, MARIA PLOAE, VALENTINA POPA, CLAUDIA PREC , MIHAELA RĂDESCU, IRINA RĂDULESCU , ADRIANA ŞCHIOPU, VALERIA SECIU, JULIETA GHIGA SZONYI, VITALIE BANTAS, AVRAM BIRĂU, VIOREL COJANU , DAN CONDURACHE, MIHAI DINVALE, ALEXANDRU GÂTSTRÂMB , CRISTIAN IACOB, RADU IACOBAN , CLAUDIU ISTODOR, ION LUPU, STEFAN LUPU , SORIN MEDELENI, PETRE MORARU, EUGEN CRISTIAN MOTRIUC, OVIDIU NICULESCU, PAPIL PANDURU, MITICĂ POPESCU, BOGDAN TALAŞMAN, CUZIN TOMA , GHEORGHE VISU, RADU ZETU.
CASA DE BILETE
Telefon: 021 314 70 81
Programul casieriei: marţi – duminică între orele 11 – 19, luni – închis
ADRESA
Str. C-tin Mille nr. 16, 010142 Bucureşti, sector 1
La Sibiu elevii au fost primii care jucau teatru. Asta se întâmpa în secolul XVI prin două reprezentaţii pe an. Istoria teatrului la Sibiu se leagă şi de ziua de 24 octombrie 1937, atunci când a fost inaugurată noua clădire a Cinematografului Apollo, clădire care astăzi găzduieşte Teatrul “Radu Stanca”.
Baronii locali şi-au legat şi ei numele de actul teatral. De pildă, din 1756, în actual Casă Albastră din Piaţa Mare, atunci locuinţa baronului von Moringer, spectacolele aveau loc aici. Totuşi, din 1788 putem cu adevărat vorbi de teatru la Sibiu. Atunci, Martin Hochmeuster a cerut transformarea Turnului Gros al centurii de apărare a oraşului în clădire dedicată activităţii teatrale.
Din repertoriul de debut fac parte Shakespeare şi Moliere, iar după 1800 spectacole inspirate din viaţa citadină. Amintim aici spectacole din 1853, Pădurea Sibiului, Trei tablouri ale Ardealului de altădată sau Ce-ţi tot povesteşte Sibiul, spectacole jucate în limba germană. Limba română se auzea mai des pe scena Sibiului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu apropierea de Sibiul a lui Mihai Pascaly, Fani Tardini, Mihai Eminescu, Matei Millo sau Zaharia Bârsan. Un reper temporar extreme de important în istoria teatrului la Sibiu este înfiinţarea, în 1923, a Companiei teatrale Astra, viitorul Teatru Naţional.
În 1949 au fost înfiinţate Filarmonica de Stat, Teatrul pentru copii şi tineret “Gong” şi Teatrul de Stat “Radu Stanca”. Activitatea teatrală se desfăşoară actualmente la Casa de cultură a studenţilor, Centrul Cultural Habitus din Piaţa Mică, Centrul de cercetări avansate în domeniul artelor spectacolului, Hala Libra-Balanţa, Hala Simerom, Piaţa teatrului – Parcare, Sala Studio, Sala Teatrului şi Tramvai Răşinari. Anual, Sibiul organizează Festivalul Internaţional de teatru şi Festivalul Teatrului Studenţesc.
SPECTACOLE
Absolventul, de Terry Johnson; Am angajat un ucigaş profesionist, de Aki Kaurismaki; Astăzi nu se fumează, de Gavriil Pinte; Aşteptându-l pe Godot, de Samuel Beckett; Balul, dipă Theatre de Campagnol; Balul burlacilor, de Willy Russel; Bătrână milionară, caut nepoată moştenitoare, de Ken Ludwig; Faust, de J.W.Goethe, O femeie singură, de Rario Fo; O noapte furtunoasă, de I.L.Caragiale; Take, Ianke şi Cadâr, de Victor Ion Popa, Hamlet, de William Shakespeare; Pescăruşul, de A.P.Cehov; Sufleorul fricii, de Matei Vişniec; Platonov, de A.P.Cehov, Scrisoare de dragoste către o prinţesă chineză, după Matei Vişniec.
DIRECTORI
Constantin Chiriac
ACTORI
Mariana Mihu, Dana Taloş, Mihai Coman, Ion Paraschiv, Rodica Mărgărit, Daniel Bucher, Johanna Adam, Daniel Plier, Adrian Neacşu, Cristina Flutur, Cătălin Neghină, Ciprian Scurtea, Constantin Chiriac, Marian Rîlea, Cristian Stanca, Alexandru Nicoară, Veronica Arizancu, Florin Coşuleţ, Diana Fufezan, Gabriela Neagu, Cătălin Pătru, Corina Vişinescu, Diana Cătănescu, Mihaela Săndulescu, Iulia Popa, Tania Anastasov, Anca Cipariu, Ali Deac, Natalie Sigg, Ilie Gheorghe, Ofelia Popii, Laura Ilea, Dana Maria Lăzărescu, Veronica Popa, Adrian Matioc, Ioana Crăciunescu, Dan Glasu, Ioana Blaga Funzescu, Codruţa Vasiu, Nicu Mihoc, Liviu Vald, Vlad Robaş, Ciprian Scurtea, Maia Morgenstern, Mariana Presecan, Tudor Istodor, Andreea Bibiri, Cristina Flutur, Cristina Stoleriu, Raluca Iani, Cornel Răileanu, Serenela Mureşan, Cendana Trifan, Marius Turdeanu, Ema Veţean, Edi Pătraşcu.
REGIZORI
Theodor Cristian Popescu, Radu Alexandru Nica, Gavriil Pinte, Silviu Purcărete, Ana Muşat, Codruţa Vasiu, Barbara Crişan, Nicu Mihoc, Şerban Puiu, Varonique Widock, Dan Glasu, Andrei Şerban, Gerard Audax, Alexandru Dabija.
SCENOGRAFI
Dragoş Buhagiar, Carmencita Brojboiu, Roxana Ionescu, Silviu Purcărete, Helmut Sturmer, Luana Drăgoiescu, Daniel Răduţă, Alin Gavrilă, Vasile Rotaru, Andu Dumitrescu,
CASA DE BILETE
Luni – Vineri: 11.00-18.00
Sâmbătă: 11.00-15.00
Duminică: închis
ADRESA
Teatrul Național “Radu Stanca”
Bulevardul Corneliu Coposu, Nr. 2
550245 Sibiu, România
Telefon: +40 269 21 00 92,
Fax: +40 269 21 05 32
website: tnrs.ro
Godot – teatru concept și independent!
Pe Blănari, acolo, în Centrul Vechi, singurul spațiu care putea să raspundă cu adevărat minunățiilor teatrului a fost folosit ca atare. Începând cu anul 2010, pe scena de la Godot s-au perindat sute de actori, unii extrem de cunoscuți, alții tineri, studenți sau amatori.
Întotdeauna, la Godot s-a jucat cu sălile pline, s-a consumat cultură în toate combinațiile posibile, s-a jucat teatru, unul de calitate, asumat.
Viitorul teatrului independent în România este unul care încă se negociază. Generațiile de actori își caută locul în grădina cu turnuri de fildeș și privesc viitorul cu teamă. Felicitări sincere celor care reușesc să ființeze asemenea spații, felicitări celor care merg la teatru, celor care au încredere în tinerii actori, în talentul lor.
SPECTACOLE
”Cineva ca tine” de Cristina Florea
”Shot sau Comedia relațiilor” după autori americani contemporani
”7 Blesteme… cerute, făcute și legate”
“Te iubesc! Te iubesc?” după Dumitru Solomon
“Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de E. Albee
regia Mariana Camarasan si Alexandra Penciuc, cu Florina Gleznea, Ionut Grama, Sinziana Nicola, Emila Mandanac
“Marea iubire a lui Sebastian”
”Fă-mi loc!” de Anthony Michineau
”O piesă deșănțată” de Lia Bugnar, cu: Marius Manole, Ilinca Manolache, Radu Iacoban, Lia Bugnar, Andrei Alexandru Huţuleac
“Moș Crăciun e o jigodie”
”Două liniuțe” de Lia Bugnar
“Carpathian Garden” de Radu Iacoban
”7 dintr-o lovitură” de Lia Bugnar
”Zic Zac” de Andrea Gavriliu, rezemată de Ștefan Lupu
”Mă mut la mama” de Andreas Petrescu, regia Gelu Colceag, cu Adriana Trandafir, Andreas Petrescu si Gabriel Fatu
“Noi 4” de Lia Bugnar
”Ieri, Azi, Mâine și Oricând” după Scott Organ
“FREAK SHOW” de Florin Piersic Jr.
“Moș Crăciun e o jigodie”
“Flori, filme, fete sau băieți” de Mimi Brănescu
“Bullets over Lipscani” inspirat de Woody Allen
”Artă” de Yasmina Reza
“LSD Theatre SHOW” de Christopher Durang
”Două liniuțe” de Lia Bugnar
”Fă-mi loc!” de Anthony Michineau
”nishte_doamne” de Marian Popescu
“Carpathian Garden” de Radu Iacoban
”Femeile din viața mea” după John Patrick Shanley
”FRAGIL” după Neil LaBute, Regia: George Dogaru, cu: Andreea Grămoșteanu, Radu Iacoban, Mirela Zeța, Marin Grigore
“Del Duma, Vorbește-le despre mine” de Mihaela Drăgan
“Cupluri” după David Lindsay-Abaire
“Dragostea durează trei ani” de Frederic Beigbeder
“Pinalti” dupa Stephen Smith
“Cea mai puternică” de August Strindberg
”One Life Show” de Victor Țăpeanu
“Masculin/Feminin” de Lia Bugnar
“Intoarcerea de acasa” de Stefan Caraman
“Marea iubire a lui Sebastian”
“Dansăm Brahms?”
”NEO” de Sever Bârzan
”Iubirea e un lucru foarte mare” de Ion Băieșu
“Asta-i Tinerețea Noastră” după Kenneth Lonergan
“Bărbații sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus”
”Comedie neagră” după Peter Shaffer
”Omul-Pernă” de Martin McDonagh
“Fericirea e marcă înregistrată” după Frederic Beigbeder
“Bărbații sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus”
“Ce ne spunem când nu ne vorbim” de Chris Simion
”Și fluturii sunt liberi” de Leonard Gershe
“Feisbuc” de Diana Iarca, Regia: Alexandru Jitea
”Dacika – Lounge Music Night” (TNO ”Viața e frumoasă”)
”Novecento” de Alessandro Baricco
”Cu sau fără clape” (TNO ”Viața e frumoasă”)
“Not History\’s Bones” (TNO ”Viața e frumoasă)
“Un cuplu ciudat” de Neil Simon
Gala Festivalului Național de Teatru Independent 2013
”LIPICIOȘII” de Claudiu Fălămaș și MC Matli
“Talk to the bomb”
“Forma lucrurilor” de Neil LaBute , de Neil LaBute, regia Vlad Zamfirescu
“Nekrotitanium”
“Niște fete” de Neil LaBute , regia Cristi Juncu, cu Catrinel Dumitrescu, Irina Velcescu, Cristina Florea, Andreea Vasile si Vlad Zamfirescu.
“Accidente înspăimântătoare pe terenul de joacă” de Rajiv Joseph
”Teatrul independent, încotro?”
“La mine sau la tine?” de Sorin Misiriantu
”Femei în mișcare” după Donald Margulies, Regia: Cristi Juncu și Vlad Zamfirescu, cu: Diana Cavallioti, Andreea Vasile
“Hai Iu Iu Nu Hey You You” – Concert remix-uri Maria Tănase
”În centrul atenției” după Neil LaBute
”Shot sau Comedia relațiilor” după autori americani contemporani, direcția scenică: Andreea Bibiri, cu: Andreea Bibiri, Andreea Mateiu, Florina Gleznea, Andrei Mateiu, Rolando Matsangos / Toma Dănilă
”Proof” de David Auburn
”Cabaretul cuvintelor” de Matei Vișniec
“Tom & Jerry” de Rick Cleveland
Zmei Trei – Concert
“Sex Therapy” după Salome de Charles L. Mee
“Bella şi cavalerul fără nume” de Oliver Emanuel, regia Vladimir Anton; cu Lucian Iftime, Ioana Anastasia Anton, Tudor Aaron Istodor
“Vest – Est | Crossoveer performance cu festar”
“Infanta” de Liana Ceterchi
“Norway.today” de Igor Bauersima
”Vrei să mori în locul meu?” de Terrence McNally
“Hamlet. Next Hours” de Laura Ilinca, Marius Mihalache & Irina Sârbu
“O Commedie (cu doi de m)”
”Dumnezeul de a doua zi” de Mimi Brănescu
“Aproape totul din viața mea” de Chris Simion, cu Manuela Hărăbor și Andreas Petrescu
”Ce poți să faci în 10 minute?” după autori americani contemporani
“Iaacovi și Leidental” de Hanoch Levin
”Zic Zac” de Andrea Gavriliu, rezemată de Ștefan Lupu
”Clasa noastră” de Tadeusz Slobodzianek
”Zaruri și cărți” de Sam Henry Kass
PREMIERĂ: ”S-a furat mireasa!” de Radu Popescu
”S-a furat mireasa!” de Radu Popescu
”Soț de vânzare” de Mihail Zadornov, regia Marius Galea, cu Maria Radu, Ana Odagiu / Alexandra Salceanu si Marius Galea
“VEHMED”
”Interviu” de Theo Van Gogh, cu: Dan Bordeianu, Diana Roman
“Cupluri” după David Lindsay-Abaire, regia Vlad Zamfirescu, cu Diana Cavaliotti, Andreea Vasile, Tudor Aaron Istodor, Mihai Conrad Mericoffer/ Dan Radulescu, Irina Velcescu/ Cristina Florea
”7 dintr-o lovitură” de Lia Bugnar – Reprezentație caritabilă pentru susținerea lui Szobi Cseh
”Zaruri și cărți” de Sam Henry Kass
“Bullets over Lipscani” inspirat de Woody Allen, regia Eugen Gyemant, cu Dan Radulescu, Smaranda Caragea si Catalin Babliuc
CASA DE BILETE
Email: contact@godotcafeteatru.ro
L – V 12:00 – 19:00
REZERVĂRI: Tel: 021 31 61 682 / 0736 414 244, L – D 12:00 – 19:00
Email: rezervari@godotcafeteatru.ro, L – V 12:00 – 19:00
Biletele pot fi cumpărate de luni până vineri între orele
12:00 – 19:00
ADRESA
STRADA BLANARI NR.14, BUCURESTI, SECTOR 3
În seara zilei de 20 ianuarie, în anul de grație 1848, clucerul Alecu Vilner reușește să organizeze, în Bacău, prima reprezentație teatrală. Tinerii actori băcăuani, mânați de spiritele lor progresiste au reușit astfel să scrie prima pagină a unei istorii care se scrie și astăzi.
Spectacolele care se joacă astăzi pe scândura Teatrului Bacovia sunt lucrate în detaliu de echipa minunată de actori. Directorul teatrului, încă tânăr și plin de speranțe, Adrian Găzdaru, duce mai departe zestrea incredibilă a teatrului moldav.
Stagiunile se succed, de la an la an, într-o verticală extraordinară a măiestriei dramaturgice. Spectacolele se joacă cu casa închisă, iar Bacăul se poata lăuda astăzi că supravietuiește prin cultură.
“Opt femei sublime” de Robert Thomas, regia artistică: Dumitru Lazăr Fulga; “Hotel Far East” de Viorel Savin, regia artistică: Doina Zotinca; “Maria Stuart” după Friedrich Schiller, regia artistică: Inna Sokolova-Gordon (Rusia); “Procesul”, autor: Franz Kafka; „Angajare de clovn”, autor: Matei Vișniec; „O scrisoare pierdută”, autor: I.L.Caragiale; „Farmecul ametitor al banilor negri”, autor: Ray Cooney; „Avarul”, autor: Moliere; „Unchiul Vanea”, autor: Anton Pavlovici Cehov; „Piatra din casă”, autor: Vasile Alecsandri; „Miss Julie”, autor:August Strindberg; „Nora”, autor:Henrik Ibsen.
ACTORI
Ștefan Alexiu
Firuța Apetrei
Valentin Braniște
Anca Corina Bucșa
Bogdan Buzdugan
Marlene Duduman-Ulmu
Adrian Găzdaru
Florina Găzdaru
Gabriela Corina Goranda
Ion Goranda
Nina Ionescu
Ștefan Ionescu
Eliza Noemi Judeu
Bogdan Matei
Simona Nica
Adelaida Perjoiu
Dumitru Rusu
Alina Simionescu
Daniela Vrânceanu
Nela Mariana Zare
Viorel Petru Baltag
Tiberiu Ioniță
Florin Bejan
REGIZORI
Dumitru Lazăr Fulga
SCENOGRAFI
Cristina Ciobanu
COLABORATORI
Ioan Viorel Cojan
Doru Mareș
Laura Huiban
Elena Parascan – Economist / Șef Agenție
Nicolae Hamza – impresar artistic
Laura Balabanescu – impresar artistic
ADMINISTRATIV
Liviu Tiberiu Șerban – Director adjunct
Mihaiela Cristea – Director economic
Mirela Vrînceanu – Economist
Bogdan Vargolici – Referent achiziții
Milica Răducanu – Șef ateliere de producție
Gabriela Popescu – Referent
CASA DE BILETE
Zilnic
10.00 – 13.00
16.00 – 18.00
Sâmbăta închis
Duminica
9.00 – 12.00
17.00 – 19.00
ADRESA
Teatrul Municipal Bacovia, Bacău, Str. Iernii, nr.7, 600050 Bacău, România.
website:teatrulbacovia.ro
Teatrul Naţional din Craiova, cum se numea la înfiinţare, a fost creat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional la 1850. Abia în anul 2005 primeşte numele scriitorului oltean Marin Sorescu.
Începuturile teatrului craiovean au fost strâns legată de cei care s-au aflat la conducerea instituţiei – Costache Caragiale, Costache Mihăileanu şi, mai apoi, Theodor Teodorini.
În primii ani de la înfinţare, pe scena de la Craiova se interpretau în special spectacole muzicale şi vodeviluri, iar până în 1911 a avut o trupă valoroasă de operetă care a interpretat în special Strauss. Tot după 1900, la Teatrul Naţional din Craiova au fost puse în scenă spectacole dramatice, după Shekespeare şi Moliere în principal.
Teatrul Naţional di Craiova a devenit cu adevărat un reper în viaţa teatrală românească odată cu angajarea ca actori a ceea ce era generaţia de aur a actului dramatic: Gheorghe Cozorici, Silvia Popovici, Victor Rebengiuc, Amza Pellea, Dumitru Rucăreanu, Sanda Toma, alături de regizorul Vlad Mugur. Trupa teatrului a colaborat şi cu regizorii Tompa Gabor, Mihai Măniuţiu, Mircea Cornişteanu, Claudiu Goga, Lazlo Bocsardi. O colaborare deosebită a fost între Teatrul Naţional din Craiova şi Silviu Purcărete care a regizat aici spectacole prezentate în peste 80 de turnee şi mult-premiate.
Trupa teatrului a participat la foarte multe festivaluri, iar reprezentaţiile sale au fost premiate cu diplome, cupe, premii şi distincţii numeroase. De altfel, din 1994, organizează propriul festival, Festivalul Internaţional Shakespeare.
În anul 1999, primul teatru din Europa de Est care devine membru al Convenţiei Teatrale Europene este Teatrul Naţional din Craiova.
Piticul din grădina de vară, de D.R.Popescu, regia Silviu Purcărete; Ubu rex cu scene din Macbeth după Alfred Jerry şi William Shakespeare, regia Silviu Purcărete; Titus Andronicus, de William Shakespeare, regia Silviu Purcărete; Phaedra, după Seneca şi Euripide, regia Silviu Purcărete; Denaidele, după Eschil, regia Silviu Purcărete; Orestia, după Eschil, regia Silviu Purcărete; A douăsprezecea noapte, după William Shekespeare, regia Silviu Purcărete; Măsură după măsură, după William Shakespeare, regia Silviu Purcărete; D-ale carnavalului, de I.L.Caragiale, regia Alexandru Berceanu; Conu Leonida faţă cu reacţiunea, de I.L.Caragiale, regia Diana Dragoş; Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, de Petre Ispirescu, regia Alexandru Berceanu; Unde-i revolverul, de Gorgey Gabor, regia Mircea Cornişteanu; Doar Hamlet, de William Shakespeare, regia Alina Rece; Don Juan, de Moliere, regia Cornel Todea; Odysseia, de Homer, regia Tim Caroll; Se caută un tenor, de Ken Ludwig, regia Mircea Cornişteanu; Omul din la Mancha, de Dale Wassermann, regia Cezar Ghioca; Nunta lui Puiu, de Dumitru Dinulescu, regia Mircea Cornişteanu; Ultimul amant fierbinte, de Neil Simon, regia Mircea Cornişteanu; Prostia omenească, de Ion Creangă, regia Alexandru Boureanu; O scrisoare pierdută, de I.L.Caragiale, regia Mircea Cornişteanu; Lysistrata, de Aristofan, regia Yiannis Paraskevopoulos; Apocalipsa după Shakespeare, de W. Shakespeare, regia Janusz Wiśniewski; Caligula, de Albert Camus, regia Laszlo Bocsardi; Tartuffe, de Moliere, regia Kincses Elemer; Ăl de l-a văzut pe Dumnezeu, de Marin Sorescu, regia Mirela Cioabă; O furtună, de William Shakespeare, regia Silviu Purcărete; Înşir-te mărgărite!, de Victor Eftimiu, regia Alexandru Boureanu; Legături de sânge, de Beth Henley, regia Colectivă; HOT L BALTIMORE, de Lanford Wilson, regia Peter Schneider; Hoți, de Dea Loher, regia Alina Rece; Photoshop, de Catinca Drăgănescu, regia Catinca Drăgănescu; Chinezii, de Michael Frayn, regia Mircea Cornișteanu; Legături primejdioase, de Choderlos de Laclos, regia R. Ionescu, R. Păun; Cabina artistelor, de Arnost Goldflam, regia Raluca Păun; Ce mai taci, Gary?, de Toma Grigorie, regia Alina Rece; Năpasta, de I. L. Caragiale, regia Kincses Elemer, Profu` de religie, de Mihaela Michailov, regia Bobi Pricop; Familia TÓT, de Örkeny István, regia Bocsárdi Laszló, Occident Express, de Matei Vişniec, regia Alexandru Boureanu.
DIRECTORI
Costache Caragiale
Costache Mihăileanu
Theodor Teodorini
Emil Boroghină
Mircea Cornişteanu
ACTORI
Aristizza Romanescu, Constantin Serghie, Romald Bulfinski, Mişu Fotino, Remus Comăneanu, Gheorghe Cozorici, Amza Pellea, Silvia Popovici, Constantin Rauţki, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu, Sanda Toma, Adrian And one, Geni Macsim, Monica Ardeleanu, Gabriela Baciu, Cătălin Băicuş, Claudiu Bleonţ, Gina Călinoiu, Ştefan Cepoi, Constantin Cicort, Mirela Cioabă, Ion Colan, Iulia Colan, George Albert Costea, Valer Dellakeza, Anca Dinu, Valeriu Dogaru, Corina Druc, Ilie Gheorghe, Cerasela Iosifescu, Romaniţa Ionescu, Iulia Lazăr, Sorin Leoveanu, Dragoş Măceşanu, Valentin Mihali, Adela Minae, Ştefan Mirea, Raluca Păun, Tudorel Petrescu, Nicolae Poghirc, Marian politic, Tamara Popescu, Angel Rababoc, Nataşa Raab, Cosmin Rădescu, Eugen Titu, Mircea Tudosă, Cătălin Vieru, Petra Zurba.
REGIZORI
Vlad Mugur, Tompa Gabor, Mihai Măniuţiu, Mircea Cornişteanu, Claudiu Goga, Lazlo Bocsardi, Silviu Purcărete.
SCENOGRAFI
Lia Dogaru
CASA DE BILETE
Luni: 9.30-16.00
Marţi-vineri: 9.30-18.30
Sâmbătă-duminică: 10.00-13.00 / 16.30-18.30
Telefon: 0251/413 677
E-mail: agentie@tncms.ro
ADRESA
Str. Alexandru Ioan Cuza, nr.11
200585, Craiova, judeţul Dolj
e-mail: secretariat@tncms.ro
website: www.tncms.ro